Poeziile lui Valeriu Cercel
+36
Ravian
sharp00714
Camelia Giuca
itina
veronica_franco
myrk
shadow
simy
Ostional
Queensland
Lorenne
Asgard
Obi-Wan Kenobi
arriatna
djack
wind30s
Anna
Nana_Duval
Violoncella
seaman65
iubaretu
zexe
ionutz72
oli
kitty
mrs nobody
snow
habibi77
Mr Nobody
atat de simplu
aspidistra76
juliette
Tizona
mari
pitulicea
Valeriu Cercel
40 participanți
Pagina 49 din 57
Pagina 49 din 57 • 1 ... 26 ... 48, 49, 50 ... 53 ... 57
Poeziile lui Valeriu Cercel
Rezumarea primului mesaj :
Aşa cum ştim cu toţi’, teribil e fumatul (!)
Vorbesc de sănătate, bani arşi pe ţigarete,
Iar dac-ar fi să-l laşi…m-apucă şi oftatul,
Chiar după ani, şi-n vis, ajungi să ai regrete ;
De douăzeci lăsat, io care n-am aprins
Ţigară sau chiştoc…să nu vă povestesc (!)
Pun bila jos, în pat, şi-asear’ cum stam întins
Ajung, prin ce noroc, în iad să mă trezesc :
La bar era deschis, non-stop, fără mişto,
Iar blondele m-au luat, şerpoaicele feline,
Să mor dacă vă mint, din uşă la tango
Prin fumu-nmiresmat de fine carpatine,
Grătarul sfârâia sub mici şi fripturele,
Iar halbele, în spume, curgeau ca la Ploieşti,
Romica fredona, da’ nicidecum manele,
Că, ce mi-a zis el, popa, de iad…erau poveşti (!)
Privind, însă, la toate, ceva m-a dezumflat…
Nici vorbă despre ei, dă-i dracului de bani !
M-am luat după nevastă şi nu am mai fumat…
Puteam să fiu pe-aici, de cin’sprezece ani.
Valeriu Cercel
Aşa cum ştim cu toţi’, teribil e fumatul (!)
Vorbesc de sănătate, bani arşi pe ţigarete,
Iar dac-ar fi să-l laşi…m-apucă şi oftatul,
Chiar după ani, şi-n vis, ajungi să ai regrete ;
De douăzeci lăsat, io care n-am aprins
Ţigară sau chiştoc…să nu vă povestesc (!)
Pun bila jos, în pat, şi-asear’ cum stam întins
Ajung, prin ce noroc, în iad să mă trezesc :
La bar era deschis, non-stop, fără mişto,
Iar blondele m-au luat, şerpoaicele feline,
Să mor dacă vă mint, din uşă la tango
Prin fumu-nmiresmat de fine carpatine,
Grătarul sfârâia sub mici şi fripturele,
Iar halbele, în spume, curgeau ca la Ploieşti,
Romica fredona, da’ nicidecum manele,
Că, ce mi-a zis el, popa, de iad…erau poveşti (!)
Privind, însă, la toate, ceva m-a dezumflat…
Nici vorbă despre ei, dă-i dracului de bani !
M-am luat după nevastă şi nu am mai fumat…
Puteam să fiu pe-aici, de cin’sprezece ani.
Valeriu Cercel
Valeriu Cercel- 2
Pixul meu
Pixul meu
Pixul meu, bătrân sǎracu’,
Pastǎ încǎ mai avea,
Iar talent, avea cu sacu’,
Foarte tare le scria,
Da’ sǎ vezi ce s-a-ntâmplat,
Într-o noapte, dracu’ ştie!
Unei babe i l-am dat
Sǎ semneze o hârtie,
Baba l-a luat frumos,
Da’ de scris nu a mai vrut,
Că l-a luat cu susu-n jos
Şi biluţa i-a pierdut,
A suflat în el, l-a-ncins,
I-a dat palme, l-a frecat,
Pixul meu era convins:
De semnat nu a semnat!…
De când pixu-am reparat,
Pastǎ e, biluţǎ are,
De babǎ n-am mai scǎpat,
Este mare…scriitoare!
Valeriu Cercel
Pixul meu, bătrân sǎracu’,
Pastǎ încǎ mai avea,
Iar talent, avea cu sacu’,
Foarte tare le scria,
Da’ sǎ vezi ce s-a-ntâmplat,
Într-o noapte, dracu’ ştie!
Unei babe i l-am dat
Sǎ semneze o hârtie,
Baba l-a luat frumos,
Da’ de scris nu a mai vrut,
Că l-a luat cu susu-n jos
Şi biluţa i-a pierdut,
A suflat în el, l-a-ncins,
I-a dat palme, l-a frecat,
Pixul meu era convins:
De semnat nu a semnat!…
De când pixu-am reparat,
Pastǎ e, biluţǎ are,
De babǎ n-am mai scǎpat,
Este mare…scriitoare!
Valeriu Cercel
Valeriu Cercel- 2
Primavara frumoasa tuturor!
1 Martie
M-au trezit azi-dimineaţǎ,
La fereastra casei mele,
Somnoroase pǎsǎrele…
Ciripeau pline de viaţǎ,
Oare…ce-o fi fost cu ele?!
Dintr-un petec de zǎpadǎ,
Clinchet viu de clopoţei…
Un mǎnunchi de ghiocei
Fǎceau zarvǎ prin ogradǎ…
Oare ce-o fi fost cu ei?!
Dup-un lung şi rece vis,
Alinta bǎtrânul soare
Un bondar, cu-a lui dogoare,
Printre ramuri de cais…
Ce se-ntâmplǎ astǎzi oare?!
Numai freamǎt, numai zor,
Cǎci drǎguţa primǎvarǎ,
În ie de Mǎrioarǎ,
Mǎ aşteaptǎ în pridvor
Sǎ îi prind la inimioarǎ
Cu un bold, ca prima oarǎ,
Semn de dragoste şi dor
…e întâi de Mǎrţişor!
Valeriu Cercel
M-au trezit azi-dimineaţǎ,
La fereastra casei mele,
Somnoroase pǎsǎrele…
Ciripeau pline de viaţǎ,
Oare…ce-o fi fost cu ele?!
Dintr-un petec de zǎpadǎ,
Clinchet viu de clopoţei…
Un mǎnunchi de ghiocei
Fǎceau zarvǎ prin ogradǎ…
Oare ce-o fi fost cu ei?!
Dup-un lung şi rece vis,
Alinta bǎtrânul soare
Un bondar, cu-a lui dogoare,
Printre ramuri de cais…
Ce se-ntâmplǎ astǎzi oare?!
Numai freamǎt, numai zor,
Cǎci drǎguţa primǎvarǎ,
În ie de Mǎrioarǎ,
Mǎ aşteaptǎ în pridvor
Sǎ îi prind la inimioarǎ
Cu un bold, ca prima oarǎ,
Semn de dragoste şi dor
…e întâi de Mǎrţişor!
Valeriu Cercel
Valeriu Cercel- 2
Re: Poeziile lui Valeriu Cercel
Ahaaaa De pixu' acela vorbeai?
Baba fiind gaina batrana care face zeama buna?
Ce frumos e sa fii Marioara si iubitul sa-ti prinda martisor in piept, intr-o zi frumoasa de primavara
Baba fiind gaina batrana care face zeama buna?
Ce frumos e sa fii Marioara si iubitul sa-ti prinda martisor in piept, intr-o zi frumoasa de primavara
pitulicea- 6
De-ar fi ca să mai vin…..
De-ar fi ca să mai vin…..
De-ar fi ca să mai vin cum am venit,
Să-mi dai, la fel, o zi de primăvară,
Când mi-a zâmbit cireşu-ntâia oară
De-atâta aşteptare pârguit;
De-ar fi să mai păşesc cum am păşit,
Întinde-mi lutul prispei sub picioare
Şi-n roua toamnei să deschid cărare
Miresmelor de fân de-abia cosit;
Ca să tresar cum am mai tresărit,
De-ajuns, mi-ar fi, o roată de fântână
Şi-o ie învârtind-o cu o mână
Sub soarele-n cosiţe-i răsărit;
De-ar fi să mai iubesc cum am iubit,
În ochii ei dă-mi bolta înstelată,
Iar Luna, să se-alinte mângâiată
De un salcâm, la poartă, înflorit….
De-ar fi să mai bocesc cum n-am bocit...
Îneacă-mă în lacrimile-amare
Vărsate râu, în fluviu, până-n mare
De-al meu cătun, din vale, părăsit,
De-ar fi ca să mai vin cum am venit….
Valeriu Cercel
De-ar fi ca să mai vin cum am venit,
Să-mi dai, la fel, o zi de primăvară,
Când mi-a zâmbit cireşu-ntâia oară
De-atâta aşteptare pârguit;
De-ar fi să mai păşesc cum am păşit,
Întinde-mi lutul prispei sub picioare
Şi-n roua toamnei să deschid cărare
Miresmelor de fân de-abia cosit;
Ca să tresar cum am mai tresărit,
De-ajuns, mi-ar fi, o roată de fântână
Şi-o ie învârtind-o cu o mână
Sub soarele-n cosiţe-i răsărit;
De-ar fi să mai iubesc cum am iubit,
În ochii ei dă-mi bolta înstelată,
Iar Luna, să se-alinte mângâiată
De un salcâm, la poartă, înflorit….
De-ar fi să mai bocesc cum n-am bocit...
Îneacă-mă în lacrimile-amare
Vărsate râu, în fluviu, până-n mare
De-al meu cătun, din vale, părăsit,
De-ar fi ca să mai vin cum am venit….
Valeriu Cercel
Valeriu Cercel- 2
Nedreptate divină
Nu ştiu cum le-ai dat Tu, Doamne, unora noroc cu sacul,
Eu, la şaizeş’cinci de toamne, mă crucesc ca tot săracul,
Auzindu-i şi prin piaţă cum se plâng, fără temei,
Că, noroc n-avură-n viaţă, de când sunt ei, la femei!?
Fi’ndcă, după cum văd treaba, mitocani, beţivi sau chiori,
Şi cum dracu’ şi-a pus laba,-s însuraţi de şapte ori,
Tot la fel, şi divorţaţi, cum mi-au spus-o ei, pe şleau,
Mari bascule de bărbaţi, că…noroc în viaţă n-au!
Blonde, brune, platinate, ochi albaştri, verzi, căprui,
Mai cuminţi, mai deocheate, cum e Leana nu ştiu cui,
Şi-au avut…fără mişto, unele cu un mijloc,
Şi ce pept, şi ce popo’, de… sub plapumă luau foc!
De-aia, tot gândind, Părinte, fiind vorba de noroc
Şi femei, ca om cuminte, mi-a rămas mintea în loc,
Fiind…cum eşti informat, în patru’j-de ani şi-o vară,
Doar o dată însurat, cu aceeaşi Mărioară,
Aşa că, Ţi-o spun şi basta, că nu sunt trăit în crâng!
Poa’ să zică-orice nevasta, fi’ndcă eu tre’ să mă plâng,
Socotind, dintr-un condei…fără glume, caragaţă…
Că, de fapt eu, la femei, norocos n-am fost în viaţă!
Valeriu Cercel
Eu, la şaizeş’cinci de toamne, mă crucesc ca tot săracul,
Auzindu-i şi prin piaţă cum se plâng, fără temei,
Că, noroc n-avură-n viaţă, de când sunt ei, la femei!?
Fi’ndcă, după cum văd treaba, mitocani, beţivi sau chiori,
Şi cum dracu’ şi-a pus laba,-s însuraţi de şapte ori,
Tot la fel, şi divorţaţi, cum mi-au spus-o ei, pe şleau,
Mari bascule de bărbaţi, că…noroc în viaţă n-au!
Blonde, brune, platinate, ochi albaştri, verzi, căprui,
Mai cuminţi, mai deocheate, cum e Leana nu ştiu cui,
Şi-au avut…fără mişto, unele cu un mijloc,
Şi ce pept, şi ce popo’, de… sub plapumă luau foc!
De-aia, tot gândind, Părinte, fiind vorba de noroc
Şi femei, ca om cuminte, mi-a rămas mintea în loc,
Fiind…cum eşti informat, în patru’j-de ani şi-o vară,
Doar o dată însurat, cu aceeaşi Mărioară,
Aşa că, Ţi-o spun şi basta, că nu sunt trăit în crâng!
Poa’ să zică-orice nevasta, fi’ndcă eu tre’ să mă plâng,
Socotind, dintr-un condei…fără glume, caragaţă…
Că, de fapt eu, la femei, norocos n-am fost în viaţă!
Valeriu Cercel
Valeriu Cercel- 2
Guvernului României
Totul cam miroase,
Chiar dacă, de ani,
Unii spală vase,
Şi-alţii spală bani.
Valeriu Cercel
Chiar dacă, de ani,
Unii spală vase,
Şi-alţii spală bani.
Valeriu Cercel
Valeriu Cercel- 2
Pagina 49 din 57 • 1 ... 26 ... 48, 49, 50 ... 53 ... 57
Pagina 49 din 57
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum