Poeziile lui Valeriu Cercel

Rezumarea primului mesaj :

Aşa cum ştim cu toţi’, teribil e fumatul (!)
Vorbesc de sănătate, bani arşi pe ţigarete,
Iar dac-ar fi să-l laşi…m-apucă şi oftatul,
Chiar după ani, şi-n vis, ajungi să ai regrete ;

De douăzeci lăsat, io care n-am aprins
Ţigară sau chiştoc…să nu vă povestesc (!)
Pun bila jos, în pat, şi-asear’ cum stam întins
Ajung, prin ce noroc, în iad să mă trezesc :

La bar era deschis, non-stop, fără mişto,
Iar blondele m-au luat, şerpoaicele feline,
Să mor dacă vă mint, din uşă la tango
Prin fumu-nmiresmat de fine carpatine,

Grătarul sfârâia sub mici şi fripturele,
Iar halbele, în spume, curgeau ca la Ploieşti,
Romica fredona, da’ nicidecum manele,
Că, ce mi-a zis el, popa, de iad…erau poveşti (!)

Privind, însă, la toate, ceva m-a dezumflat…
Nici vorbă despre ei, dă-i dracului de bani !
M-am luat după nevastă şi nu am mai fumat…
Puteam să fiu pe-aici, de cin’sprezece ani.

Valeriu Cercel

Pai le pocneau alora legumele si fructele.
Frumoasa, comme d'habitude.

mai sunt aprozare prin tara. N-am bagat de seama de cate ori am venit dar sa stiti ca in Toronto, un roman are un "Aprozar"! Chiar asa srie sus pe firma, si are clientela, nu gluma.

Cuvantul este in DEX, deci de ce nu l-ar numi asa?
Am vazut si Avicola in Rio.

Avicola e international, il poti gasi prin multe tari, dar "aprozar", e tipic romanesc!

Cu-atât de multe presupuneri
Ştiinţa, nene, a venit,
Chiar teorii, poţi sǎ le-numeri,
Cǎ-n Universul infinit
Ar fi “ceva” inteligenţǎ,
Ori fi’nţe, cum zic, raţionale,
Dar fǎr’ să am eu vreo licenţǎ
V-o spun pe bune,-s vorbe goale;

Privind a noastrǎ evoluţie
De mii de ani pe-acest Pǎmânt,
În Univers, fǎrǎ discuţie,
Inteligenţi au fost şi sunt,
Cǎci asta-i simplu demonstrat
Şi fǎrǎ sǎ fac paranteze,
De faptul cǎ n-au încercat
Vreodată sǎ…ne contacteze!

Valeriu Cercel

De s-ar vinde-n târg necazul,
Pe doi lei, cu TVA,
Primii, ăi de freacă prazul,
N-ar da, chioară, o para,

Alţii, de se fac la stat
C-ar munci, minţiţi cu bani,
Nu ar da, fi’nd motivat,
Pe necaz doi gologani,

Iar, care-s milionari,
Cât ar fi de tari în drug,
Poate-ar scoate ei biştari,
Când miroase a belciug,

Că…săracu’ de necaz,
Gratis ce mai e în sat!
De-a ajuns, şi facem haz,
Singurul neimpozat,

Dar şi când li s-or scula
Guvernanţilor, că-s hoţi,
Pe necaz taxe să ia…
Vom muri de râs cu toţi!

Valeriu Cercel

Si chestiile astea va trbui sa le facem conform legilor in vigoare!

ca, cine stie, li se scoala ideea!

Leanţo!
Fostă domnişoară Lena,
În prezent, doamna Elena:
Dacă eu aş fi ştiut,
Lucru ce nu ţi-l imput,
Mai demult că vine criza,
Sigur că mi-aş fi făcut,
De pe-atunci, rănit, valiza,
Şi, poate mi-aş fi găsit,
Chipeş, nezaharisit,
Prin judeţ o altă “dânsă”,
Mai subţire, mai restrânsă,
Orişicum, o altă fată,
Care n-ar fi fost dedată
La confuzii princiare,
Fantezii financiare,
Adică, referitoare
La port’felul meu firav,
Cu sălbaticu-ţi nărav
De-al goli prin magazine
Numai d-alea extrafine,
Criminale de chenzine…
Astfel, în concluziune,
Fără vreo discuţiune,
Doar atât mai pot a-ţi spune:
Lasă-mă ca pe o zdreanţă
Şi te du la mă-ta, Leanţă,
Că mi-au anulat şi VISA…
Ai în hol deja valiza,
Măcar…pân’ va trece criza!

Valeriu Cercel

De faceam eu pe golanul
Si imi beam lunar chenzina,
Ajungeam, batu-m-ar vina,
De-mi facea ea geamantanul!