Simboluri, semnificatii, credinte

Rezumarea primului mesaj :

[/b]Crucea Ankh, simbolul nemuririi[b]


http://yfrog.com/ngcruceaegipteanaj

Crucea Ankh reprezinta protectie, in acelasi timp este simbolul vietii vesnice si a faptului ca tu existi aici, acum, dar si o confirmare ca dupa moarte sufletul tau va trai.

Folosita de vechii egipteni ca simbol al faptului ca poti pasi catre moarte ca si cum ai merge pe un rau spre un nou taram unde vei continua sa existi, crucea reprezinta pluta ce te ajuta sa ajungi la o noua destintatie. Pe scurt,

Ankh-ului reprezinta viata in moarte, depasind limitele vietii materiale. Egiptenii puneau acest semn pe sarcofagul celor morti pentru a-i ajuta sa gaseasca acest drum spre o noua etapa de spiritualitate.

Ankh cuprinde cateva elemente importante: apa, aerul, soarele ce aduc astfel uniunea intre cer si pamant. Multe persoane poarta aceasta cruce ca amuleta de protectie si noroc sau pur si simplu ca o bijuterie, fara sa stie de adevarata sa semnificatie. Acesta va ofera puterea si energia de a infrunta obstacolele din viata, dar si sa faceti fata indoielilor si intrebarilor cu privire la viata de dupa moarte. Este formata dintr-un cerc care reprezinta partea feminina, sugerand fertilitate, viata si o cruce care indica partea masculina, puterea si controlul. Egiptenii foloseau adesea acest simbol mai ales in ritualuri, dar si in diverse scrieri despre reincarnare.
O alta semnificatie a acestui simbol este rasaritul soarelui; cercul simbolizand soarele, iar linia verticala facand referire la traiectoria soarelui, in timp ce linia orizontala te duce cu gandul la orizont. Viata eterna, renasterea, reincarnarea si puterea datatoare de viata a soarelui toate compun Ankh-ul, nu are o definitie exact deoarece cuprinde toate proprietatile vietii, aceasta amuleta aduce echilibru si armonie in propria viata. Tot ce conteaza este ca tu sa crezi in ea si sa primesti cu bratele deschise toata linistea si energia benefica pe care aceasta o va aduce. Unul dintre pilonii de stabilitate, poate sa vindece rani, sa aduca o noua viata, sa iti indice un nou drum pe care il poti urma, toate acestea le vei gasi intr-un simplu simbol ce dainuie pe Pamant de mii de ani.

Sfantul Petru era
frate lui Andrei cel intai-chemat, tragandu-se dintr-un oras mic si
neinsemnat, adica din Betsaida, feciorul lui Iona, din neamul lui
Simeon, pe vremea arhiereului Ircan. Traind cu mare lipsa si saracie,
isi tinea viata cu osteneala mainilor sale. Murind tatal sau Iona,
atunci Simon casatorindu-se, si-a luat femeie pe fiica lui Aristobul,
fratele lui Varnava apostolul, si a nascut fii, iar Andrei a ramas intru
curatie.

Deci pe vremea in care era Ioan la paza in temnita,
mergand Iisus la lacul Ghenizaretului, si afland pe Andrei si pe Petru
unde-si intindeau navodul si mrejele, i-a chemat si indata au urmat dupa
Dansul. Dupa aceea propovaduind Petru Evanghelia in Iudeea, Antiohia,
Pont, Galatia, Capadocia, Asia si in Bitinia, s-a pogorat pana la Roma.
Si pentru ca a biruit cu minunile pe Simon vrajitorul, imparatind acolo
Nero, a fost rastignit cu capul in jos, precum el insusi a cerut si si-a
primit fercitul sfarsit.

El era la chipul fetei alb, putin
cam galben, plesuv si des la parul ce-i ramasese, cam crunt la ochi si
rosu, carunt la cap si la barba, cu nasul cam lungaret, cu sprancenele
inalte, la varsta om de mijloc, drept la stat; se pornea indata
impotriva nedreptatii, din ravna dumnezeiasca. Spre cei ce veneau la
pocainta era iertator, si lesne a schimba si a muta hotararile si
judecatile cele mai dinainte.

Iar Sf. Pavel, si el era evreu,
din neamul lui Veniamin, dintre farisei, fiind invatat de Gamaliel, si
instruit desavarsit in Legea lui Moise. Locuia in Tars, care fiind
fierbinte iubitor Legii, jefuia si strica Biserica lui Hristos, si cu a
lui voie si sfat a fost omorat intaiul mucenic Stefan. Cunoscandu-se de
Dumnezeu in amiaza zilei, si orbindu-i-se vederea, i s-a trimis glas
dumnezeiesc din cer, prin care a fost trimis catre Anania, vechiul
ucenic al Domnului, ce locuia in Damasc; si acela invatandu-l, l-a
botezat. Si fiindca s-a facut vas alegerii, a purces, ca si cum ar fi
zburat cu aripi, de a inconjurat si a cuprins toata lumea; si ajungand
la Roma, si invatand pe multi, si-a savarsit viata acolo, taindu-i-se
capul din porunca imparatului Nero pentru marturisirea lui Hristos, in
urma lui Petru.

Si se spune ca din taierea aceea a curs sange
si lapte. Si macar ca fericitul Pavel s-a savarsit mai pe urma lui
Petru, moastele lor insa tot la un loc s-au pus. Fericitul apostol Pavel
era si el plesuv la cap, vesel la cautatura, cu sprancenele plecate in
jos, alb la fata, barba ii era cam lunga cu cuviinta, cu nasul rotund si
cuvios, la toata fata impodobit, cam carunt la cap si la barba, om
sanatos cu virtutea, putin cam scurt la trup, intelept, plin de daruri,
cu cuviinta obiceiurilor sale si cu taria cuvintelor sale, si cu
dumnezeiasca putere tragea pe cei ce mergeau la dansul.

Insa
amandoi corifeii apostoli erau plini de Duhul Sfant si de dumnezeiescul
har. Si se face praznuirea lor in biserica Sfintilor Apostoli cea mare,
si la Orfanotrofion, si in cinstita biserica a Sf. Apostol Petru ce este
aproape de sfanta biserica cea mare, si la toate cele de pe alocuri
sfintele lui Dumnezeu biserici.

Legenda martisorului

Martisorul este o sarbatoare traditionala romaneasca veche de peste 8000 de ani si a fost sarbatorita inca de pe vremea getilor. Martisorul celebreaza sosirea primaverii si renasterea naturii. De martisor fetele si femeile trebuie sa poarte fire lana rosie si albe, pentru sanatate, noroc si un an nou bun.In vechiul calendar al romanilor, in ziua de 1 martie se sarbatorea Matronalia, ziua lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii. La noi insa, martisorul reprezinta simbolul primaverii si al revenirii la viata, este un simbol care aduce credinta, optimism si veselie. In folclorul romanesc, exista mai multe legende despre martisor si aparitia lui in randul sarbatorilor.

Lupta dintre bine si rau

Se spune ca pe vremuri, soarele lua chipul unui fecior chipes si cobora in sat, la hora. Zmeul l-a pandit si in cele din urma l-a rapit si l-a inchis intr-o temnita. Dupa ce zmeul a furat soarele, lumea a devenit trista, fara rasete si veselie. Intr-una din zile, un tanar se hotaraste sa salveze soarele si sa il infranga pe zmeu.Toata omenirea l-a incurajat pe tanar si i-a dat o parte din puterea sa. Drumul flacaului pana la palatul zmeului a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. Dupa ce l-a gasit pe zmeu au inceput sa se lupte. Si s-au luptat zile si saptamani intregi pana ce flacaul l-a omorat pe zmeu si a eliberat soarele care s-a ridicat pe cer si a bucurat intreaga omenire.Odata cu revenirea soarelui pe cer, natura a reinviat, insa tanarul curajos nu a mai apucat sa prinda primavara. Sangele sau s-a scurg in zapada imaculata, in care rasareau ghiocei. De atunci exista traditia ca tinerii flacai sa impleteasca doua fire, unul alb si unul rosu si sa le ofere ofere fetelor pe care le iubesc.Rosul simbolizeaza astfel dragoste si aminteste de sangele voinicului care a salvata soarele, iar albul reprezinta sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.

Martisorul Babei Dochia

O alta legenda spune ca atunci cand se afla la pascut cu turma sa de oi, Baba Dochia a gasit o para. Dochia a legat para cu un fir de ata pe care l-a aseazat pe desaga sa. Ziua in care Baba Dochia a gasit para era prima zi a lunii martie. Se spune astfel ca Baba Dochia a fost prima persoana care a purtat un martisor.Martisorul semnifica astfel prima zi de primavera, momentul in care intreaga natura revine la viata si apar primele flori, ghioceii. Martisorul realizat dintr-un fir alb si unul rosu este un pandantiv care aduce noroc, sanatate si fericire. In unele zone, de martisor nu se lucreaza pentru a nu o supara pe Baba Dochia, care va trimite iarna si frigul inapoi.

Credinciosii ortodocsi sarbatoresc azi Sfintii Mucenici. Traditia crestina spune ca cei 40 de mucenici erau ostasi in Sevastia in secolul al 4-lea. Deocarece credeau in Hristos si au refuzat sa se dezica de aceasta credinta, soldatii au fost batuti cu pietre, aruncati in lac si apoi arsi.
Potrivit traditiei populare, pe 9 martie se deschide portile Raiului. Tot in aceasta zi, gospodinele prepara 40 de colaci, in forma cifrei opt, numiti mucenici, sfinti sau bradosi. Este singura zi din an cand barbatii au voie sa bea 40 de pahare de vin. Acestea se zice ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastiei
Tot pe 9 martie se se sarbatoreste inceperea anului agrar. Astazi, se incheie babele, perioada capricioasa de trecere de la iarna la primavara, si incep zilelor mosilor, care aduc vremea calda.

Traditii, obiceiuri si superstitii legate de sarbatoarea Bunavestirii

In calendarul crestin ortodox, Bunavestire este o zi a Postului Pastelui cu dezlegare la peste. In credinta populara, a manca peste in aceasta zi inseamna ca o sa ai parte de sanatate pe tot parcursul anului.
Sunt anumite sate romanesti in care fetele tinere inca obisnuiesc sa puna grau la incoltit in strachini de lut in ziua de Bunavestire, invocand totodata ploile, fertilitatea, abundenta, milostenia divina. In cazul in care boabele incoltesc si firicele verzi de grau incep sa se inalte inseamna ca primamavara si-a intrat deplin in drepturi si ca recoltele ei vor fi semnificative.In ziua de Bunavestire, satenii isi pot ara pamanturile, insa nu este indicat sa le si semene daca nu vor ca pasarile cerului sa se napusteasca asupra boabelor de pe spice.Totodata, vremea din ziua de Bunavestire prefigureaza vremea de Pasti sau starea de a fi a anului in curs. Daca va fi vremea calduta si insorita, anul in curs va fi unul bun. Belsug si bogatie se anunta in anul respectiv daca de Bunavestire natura se afla in frunza verde.Bunavestire este si o zi care trebuie tinuta in pace si liniste, iar cearta si galcevile intre oameni nu isi au rostul in aceasta zi sfanta. Este bine si crestinesc sa te tii departe de certuri. Se considera a fi pacat si poti atrage astfel relele asupra ta. De asemenea, tot conform credintei populare romanesti, fereste-te sa pui closti tocmai in ziua de Bunavestire, sa atingi ouale sau sa cauti gainile, gastele, ratele de oua. Se spune ca puii fie ies strambi, fie se imbolnavesc.

Noaptea Focurilor, noaptea in care ingerii se apropie de pamant…

Unul din cel mai des intalnit obicei de Bunavestire, dar poate si cel mai frumos este obiceiul aprinderii focului. Este un ritual care in zonele Maramuresului este cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor. In gradini sau in afara casei, se aprinde un foc mare, langa care se asaza paine, sare si apa pentru ingeri. Apa este pentru a potoli setea ingerilor, painea si sarea sunt menite sa potoleasca foamea ingerilor, iar focul este pentru a-i incalzi. Ulterior, dupa ce focul este stins, painea se imparte de pomana. In unele zone, painea si sarea se lasa in pragul usii pentru ca ingerii sa vina sa le ia. In acelasi timp, despre foc se spune ca are rol purificator, dar si abilitatea de a dezmorti livezile si pamantul.
In unele sate, exista traditia de a afuma usor grinzile caselor si unele lucruri pentru a feri acea casa de blesteme si vrajitorii, dar si pentru a tine la distanta gandurile negre.

Am o dilema ,sarbatoarea asta e maine nu?Sau nu mai stiu eu bine?

e maine !

Uite ca Papa nu mai vaneaza vrajitoare, asculta muzica mexicana cu un sombrero pe sfecla. Parca mai venim de-acasa, nu?

Craciunul - trecerea de la paganism la crestinism

Sarbatoarea Nasterii Domnului, cunoscuta in popor si sub denumirea de Craciun, nu a fost praznuita de la inceput pe 25 decembrie. Pana in a doua jumatate a secolului al IV-lea, Nasterea Domnului a fost serbata in aceeasi zi cu Botezul Domnului, la 6 ianuarie. Craciunul a fost sarbatorit pentru prima data separat de Botez, in jurul anului 375, pe 25 decembrie, in Biserica din Antiohia.

Ziua de 25 decembrie a fost introdusa ca data de serbare a Nasterii Domnului si in Biserica Alexandriei, apoi in cea a Ierusalimului, in prima jumatate a secolului al V-lea. Cu timpul, s-a generalizat in intreaga crestinatate. Numai armenii sarbatoresc si astazi Nasterea Domnului la 6 ianuarie, odata cu Botezul Domnului, ca in vechime.

Prin serbarea Craciunului pe 25 decembrie, a fost posibila si inlocuirea cultului inchinat lui Mithra, zeul soarelui. Sarbatoarea pagana era legata de solstitiul de iarna, 22-23 decembrie, considerata a fi momentul in care se naste Soarele, numita Dies natalis Solis Invincti - Ziua de nastere a Soarelui nebiruit. Sunt istorici si liturgisti care sustin ca sarbatoarea Nasterii Domnului a existat inaintea celei pagane. Acestia sustin ca Aurelian, a introdus in anul 274 sarbatoarea inchinata lui Mithra, ca o incercare de a inlocui Craciunul. Ei tin seama de marturiile provenite din arhivele romane, care indica data de 25 decembrie ca data a recensamantului imperial la care Fecioara Maria si Dreptul Iosif au participat.

In troparul praznicului, Hristos e numit "Soarele dreptatii”, "Rasaritul cel de sus": "Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii Lumina cunostintei; ca intru dansa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au invatat sa se inchine Tie, Soarelui dreptatii, si sa Te cunoasca pe Tine, Rasaritul cel de sus, Doamne, slava Tie.”

Noi suntem obisnuiti sa vedem soarele iesind parca din pamant si apunand in acelasi fel. Dar e cazul sa privim acest rasarit altfel, caci e "Rasaritul de sus”. Prin acest rasarit, lumea primeste lumina neinserata, lumina pe care intunericul nu o mai poate cuprinde. Este cazul sa retinem ca Hristos nu este luminat, caci nu este creat. El nu simte lumina venind de la altcineva, caci El insusi este Lumina. De aceea mormantul Sau a ramas gol, semn ca firea omeneasca a fost creata sa se impartaseasca de lumina, nu de intuneric.

Nasterea Domnului nu a inlocuit doar sarbatoarea pagana inchinata lui Mithra, ci si Saturnaliile (sarbatoarea lui Saturn) si Juvenaliile (sarbatoarea tinerilor sau a copiilor), care faceau parte din sarbatorile de iarna. Initial, Saturnalia era celebrata intr-o singura zi, pe 17 decembrie. Cu timpul, sarbatoarea s-a extins, ajungand sa dureze o saptamana intreaga. La Saturnalii, orice respect fata de lege si moralitate disparea complet. Sarbatoarea era un prilej pentru sclavi sa manance, sa bea si sa se distreze impreuna cu stapanii.

Pentru ca vine sarbatoarea Craciunului, e cazul sa reamintesc ca Dumnezeu Se intrupeaza si ramane Dumnezeu. Nu a avut trup aparent si a unit in Sine, firea umana cu cea divina intr-un mod neamestecat, neschimbat, neimpartit si nedespartit. Din iubire. Sa nu uitam ca iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos, e mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu, dupa cum spunea Parintele Arsenie Boca.

Adrian Cocosila

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/craciun/craciun-ortodox/craciunul-trecerea-la-paganism-crestinism-98439.html

Sper ca am nimerit topicul potrivit.La noi in sat si de fapt cred ca in toata zona Baraganului este obiceiul ca in Vinerea Mare,dupa-amiaza,copiii sa mearga la biserica,imbracati cu hăinute noi si cu flori in mana .In biserica este asezata in mijloc o cruce mare si in fata ei o masa avand pe ea Evanghelia,copii trec pe sub aceasta masa de trei ori dupa ce s-au inchinat si au sarutat Evanghelia,lasa florile acolo si noaptea dupa ce se da roata bisericii acele flori vor fi impartite celor prezenti.Nu ma intrebati ce semnificatie are,nu stiu,asa am facut si eu copil fiind dar cred ca e un obicei atat de vechi incat nu se mai stie de unde a pornit.

Trecerea pe sub masa semnifica poticnirile pe care le-a avut Isus cand isi cara crucea in spate.

http://www.topfeminin.ro/casa+si+bucatarie/tendinte/traditii+de+paste

Cand eram mic era frumos, mergeam la aproape toate deniile, ne intalneam "gasca de cartier" la biserica, ne-am catarat in turla bisericii sa vedem ce-i acolo, copii nebuni (eu capul rautatilor). N-am facut nici o prostie, nu s-a aflat. Noaptea era asa de aglomerat la biserica, incat paste puteam lua a doua zi, cand ma duceam dis de dimineata, lasam banii acolo si luam paste, nu mai era nimeni in biserica. Biserica este chiar langa ambasada Israelului, nu prea puteai (si nici acum) sa umbli pe strada, dar de sarbatori nu erau probleme, nu zicea nimeni sa plecam in alta parte.

Cica suntem niste pacatosi    si facem treaba gresit, folosim obiceiuri pagane:

http://www.obiectiv.info/ce-obiceiuri-pagane-a-acceptat-biserica-ortodoxa-la-inmormantarile-romanilor_37199.html