Din lirica internationala
+25
itina
tegeusa
myrk
seaman65
simplicity
Queensland
ionutz72
Amrita
fata_cu_sosete_de_diamant
Violoncella
shadow
dall
JeSsYkA
oli
Crocodil de buzunar
atat de simplu
dominik
deea
mrs nobody
arriatna
Neeo_2005
pitulicea
habibi77
kitty
snow
29 participanți
Pagina 11 din 18
Pagina 11 din 18 • 1 ... 7 ... 10, 11, 12 ... 14 ... 18
Din lirica internationala
Rezumarea primului mesaj :
Invata...
Invata de la ape sa ai statornic drum,
Invata de la flacari ca toate-s numai fum,
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi,
Invata de la stanca cum neclintit sa sezi,
Invata de la soare cum trebuie s-apui,
Invata de la piatra cat trebuie sa spui,
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin viata de neclintit sa treci.
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat,
Invata de la nufar sa fii mereu curat,
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi,
Invata de la ape sa nu dai inapoi,
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea,
Invata de la stanca sa-nfrunti furtuna grea,
Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti
Invata de la stele ca-n cer sunt multe osti.
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti,
Invata de la luna sa nu te inspaimanti,
Invata de la floare sa fii curat ca ea,
Invata de la oaie sa ai blandetea sa,
Priveste sus la vulturi cand umeri-ti sunt grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei,
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor,
Invata de la toate, ca totu-i trecator.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci
Sa-nveti din tot ce piere, cum sa traiesti in veci.
(din lirica norvegiana)
Invata...
Invata de la ape sa ai statornic drum,
Invata de la flacari ca toate-s numai fum,
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi,
Invata de la stanca cum neclintit sa sezi,
Invata de la soare cum trebuie s-apui,
Invata de la piatra cat trebuie sa spui,
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin viata de neclintit sa treci.
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat,
Invata de la nufar sa fii mereu curat,
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi,
Invata de la ape sa nu dai inapoi,
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea,
Invata de la stanca sa-nfrunti furtuna grea,
Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti
Invata de la stele ca-n cer sunt multe osti.
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti,
Invata de la luna sa nu te inspaimanti,
Invata de la floare sa fii curat ca ea,
Invata de la oaie sa ai blandetea sa,
Priveste sus la vulturi cand umeri-ti sunt grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei,
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor,
Invata de la toate, ca totu-i trecator.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci
Sa-nveti din tot ce piere, cum sa traiesti in veci.
(din lirica norvegiana)
snow- 6
Re: Din lirica internationala
Am plâns în somn, iubito
de Heinrich Heine
Am plâns în somn, iubito,
Visam c-ai fi murit
Şi chiar după trezire
Plânsei necontenit.
Am plâns în somn, iubito,
Visam că m-ai lăsat
Şi chiar după trezire
Plânsei nemângâiat.
Am plâns în somn, iubito,
Visam ce drag ţi-s eu
Şi chiar după trezire
Amarnic plâng mereu.
de Heinrich Heine
Am plâns în somn, iubito,
Visam c-ai fi murit
Şi chiar după trezire
Plânsei necontenit.
Am plâns în somn, iubito,
Visam că m-ai lăsat
Şi chiar după trezire
Plânsei nemângâiat.
Am plâns în somn, iubito,
Visam ce drag ţi-s eu
Şi chiar după trezire
Amarnic plâng mereu.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Charles Baudelaire - Metamorfozele iubirii
Femeia langa mine se zvarcolea salbatec
Asemeni unui sarpe zvarlit pe un jaratec
Si framantandu-si sanii molatec si barbar
Cu gura ei de fraga rosti dulceag si rar:
- Am buze moi si-n ele am tainica stiinta
De-a pierde-n orice clipa, pe-un pat, o constiinta.
Adorm orice durere pe sanii mei zglobii.
Batranii vin la mine cu zambet de copii.
Si pentru-acela care ma vede-o data goala
Sunt cer, sunt soare, luna si neliniste astrala!
In voluptati atata de priceputa sunt
Cand pe-un barbat in brate il strang si il framant
Sau cand imi darui sanii sa-i muste si sa-i suga,
Timida sau lasciva, puternica sau sluga,
Ca-n patul care geme de-ncolaciri feline
Toti ingerii nevolnici s-ar pierde pentru mine!
Cand din ciolane vlaga si maduva mi-a stors
Iar eu cu lenevie spre dansa m-am intors
Sa-i dau o sarutare de dragoste, zarii
Doar un burduf cu pantec umflat de murdarii!
O clipa-am inchis ochii cuprins de-o spaima mare,
Si cand i-am deschis iarasi spre zarile solare,
In locul unde monstrul, cu-o clipa mai-nainte,
Statea-mbibat de sange, puternic si scarbos,
Vazui acum un maldar de mucede-oseminte
Scotand din ele-un sunet scrasnit si fioros,
Un scartait de tabla strident, ca o morisca
Pe care vantul, iarna, in nopti pustii o misca.
Femeia langa mine se zvarcolea salbatec
Asemeni unui sarpe zvarlit pe un jaratec
Si framantandu-si sanii molatec si barbar
Cu gura ei de fraga rosti dulceag si rar:
- Am buze moi si-n ele am tainica stiinta
De-a pierde-n orice clipa, pe-un pat, o constiinta.
Adorm orice durere pe sanii mei zglobii.
Batranii vin la mine cu zambet de copii.
Si pentru-acela care ma vede-o data goala
Sunt cer, sunt soare, luna si neliniste astrala!
In voluptati atata de priceputa sunt
Cand pe-un barbat in brate il strang si il framant
Sau cand imi darui sanii sa-i muste si sa-i suga,
Timida sau lasciva, puternica sau sluga,
Ca-n patul care geme de-ncolaciri feline
Toti ingerii nevolnici s-ar pierde pentru mine!
Cand din ciolane vlaga si maduva mi-a stors
Iar eu cu lenevie spre dansa m-am intors
Sa-i dau o sarutare de dragoste, zarii
Doar un burduf cu pantec umflat de murdarii!
O clipa-am inchis ochii cuprins de-o spaima mare,
Si cand i-am deschis iarasi spre zarile solare,
In locul unde monstrul, cu-o clipa mai-nainte,
Statea-mbibat de sange, puternic si scarbos,
Vazui acum un maldar de mucede-oseminte
Scotand din ele-un sunet scrasnit si fioros,
Un scartait de tabla strident, ca o morisca
Pe care vantul, iarna, in nopti pustii o misca.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Visam o gingaşă copilă
de Heinrich Heine
Visam o gingaşă copilă
Cu păr frumos lăsat pe spate;
Şedeam sub teiul din grădină
Sub bolta nopţii înstelate.
Vorbeam, cu drag îmbrăţişând-o,
De bucurii şi de nevoi -
Din cer îngălbenite stele
Priveau cu pizma-n jos la noi.
Trezit din vis, mă uit - sunt singur,
E noapte-n juru-mi şi răcoare;
Pe boltă stelele scânteie
Tăcute şi nepăsătoare.
de Heinrich Heine
Visam o gingaşă copilă
Cu păr frumos lăsat pe spate;
Şedeam sub teiul din grădină
Sub bolta nopţii înstelate.
Vorbeam, cu drag îmbrăţişând-o,
De bucurii şi de nevoi -
Din cer îngălbenite stele
Priveau cu pizma-n jos la noi.
Trezit din vis, mă uit - sunt singur,
E noapte-n juru-mi şi răcoare;
Pe boltă stelele scânteie
Tăcute şi nepăsătoare.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Anti-daca
de Kostas Varnalis
De poti sa faci pe prostul cand altul te repede-
Facand-o pe desteptul, si cu-n cuvant nu-l certi;
De nu te-ncrezi in nimeni, si nimeni nu te crede;
De-ti poti ierta pacatul,dar altora nu-l ierti;
De nu amani o clipa un rau sa-l implinesti
Si daca minti mai tare cand altii nu spoun drept;
De-ti place in iubire cu ura sa izbesti
Si totusi iti pui masca de sfant si de-ntelept;
De te tarasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul
Si numai interesul il pui la rang de tel;
De parasesti invinsul si treci cu-nvingatorul
Si-i vinzi, fara sfiala ,pe amandoi la fel;
De rabzi sa-ti afli scrisul si spusa talmacita
Drept adevar, sa-nsele multimea oarba, si
Cand vorbele si fapta in vant ti-s risipite,
Tu dandu-le la dracu poti altele scorni
De poti sa faci intr-una dintr-un castig o mie
Si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn;
De nu-ti platesti banutul luat ca datorie
Dar tu sa fi platitul gasesti ca-i drept si demn;
De poti sa-ti storci si gandul,si inima, si nervii
Imbatranite-n rele, sa faca rele noi
Si sub nehotarare plecandu-te ca servii
Cand toti striga-"'nainte !" ,tu doar sa strigi "'napoi!";
Daca stand in multime te-mpaunezi semet,
Dar langa cel puternic ingenunchezi slugarnic
Si pe dusmani sau prieteni, tratandu-i cu dispret,
Te faci ca tii la dansii, dar te inseli amarnic!
Daca nu pierzi momentul sa faci oriunde-un rau
Si-n umbra lui te-nlinisti, ca-n umbra unui pom
Al tau va fi Pamantul cu tot prisosul sau;
Vei fi-ntre Domni, Intaiul, dar niciodata OM ...
de Kostas Varnalis
De poti sa faci pe prostul cand altul te repede-
Facand-o pe desteptul, si cu-n cuvant nu-l certi;
De nu te-ncrezi in nimeni, si nimeni nu te crede;
De-ti poti ierta pacatul,dar altora nu-l ierti;
De nu amani o clipa un rau sa-l implinesti
Si daca minti mai tare cand altii nu spoun drept;
De-ti place in iubire cu ura sa izbesti
Si totusi iti pui masca de sfant si de-ntelept;
De te tarasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul
Si numai interesul il pui la rang de tel;
De parasesti invinsul si treci cu-nvingatorul
Si-i vinzi, fara sfiala ,pe amandoi la fel;
De rabzi sa-ti afli scrisul si spusa talmacita
Drept adevar, sa-nsele multimea oarba, si
Cand vorbele si fapta in vant ti-s risipite,
Tu dandu-le la dracu poti altele scorni
De poti sa faci intr-una dintr-un castig o mie
Si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn;
De nu-ti platesti banutul luat ca datorie
Dar tu sa fi platitul gasesti ca-i drept si demn;
De poti sa-ti storci si gandul,si inima, si nervii
Imbatranite-n rele, sa faca rele noi
Si sub nehotarare plecandu-te ca servii
Cand toti striga-"'nainte !" ,tu doar sa strigi "'napoi!";
Daca stand in multime te-mpaunezi semet,
Dar langa cel puternic ingenunchezi slugarnic
Si pe dusmani sau prieteni, tratandu-i cu dispret,
Te faci ca tii la dansii, dar te inseli amarnic!
Daca nu pierzi momentul sa faci oriunde-un rau
Si-n umbra lui te-nlinisti, ca-n umbra unui pom
Al tau va fi Pamantul cu tot prisosul sau;
Vei fi-ntre Domni, Intaiul, dar niciodata OM ...
seaman65- 6
Re: Din lirica internationala
Viscolul prinde colbul sa-si lepede
Viscolul prinde colbul sa-si lepede,
Luneca-o troica, luneca repede.
Vesela-n troica, peste întindere,
O tinerete fuge cu-aprindere.
Unde mi-s oare zilele proaspete?
Dar fericirea ce-am vrut-o oaspete?
Toate pierira-n iarna salbatica,
Precum aceasta troica zanatica .
de Serghei Esenin
Viscolul prinde colbul sa-si lepede,
Luneca-o troica, luneca repede.
Vesela-n troica, peste întindere,
O tinerete fuge cu-aprindere.
Unde mi-s oare zilele proaspete?
Dar fericirea ce-am vrut-o oaspete?
Toate pierira-n iarna salbatica,
Precum aceasta troica zanatica .
de Serghei Esenin
shadow- 6
Re: Din lirica internationala
Esenin si tristetile sale....care-s si ale altora
Frumoasa, ca toate poeziile lui.
Acum am citit si "Anti-daca", postata de seaman.
Frumoasa.... si adevarata.
Frumoasa, ca toate poeziile lui.
Acum am citit si "Anti-daca", postata de seaman.
Frumoasa.... si adevarata.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Ah, voi sanii, sanii!
Serghei Esenin
Ah, voi sanii, sanii! Si voi cai, voi cai!
Numai dracul va scornit, miselul!
Peste stepa-n goana cu alai,
Rîde pîn' la lacrimi clopotelul.
Pretutindeni, prin pustiuri reci
Luna nu-i, nici glas de cîini, nici ceata.
Înca n-am îmbatrînit pe veci,
Hai, da-ti suflet, viata mea-ndrazneata.
Cînta-n spargul noptii, vizitiu,
Te-nsotesc de vrei, dar cu tristete,
Despre ochii umezi care-i stiu
Si despre voioasa-mi tinerete.
Palaria mi-o pleosteam ades,
Puneam calul între hlube late,
M-asezam pe-un brat de fîn ales,
Si pe urma, tine-te, mai frate!
Cum ma mai împaunam, zburînd!
Si-n tacerea noptilor stufoase,
Guresa-mi harmonica oricînd
Sucea capul fetelor frumoase.
...Totu-i dus. Fugarul a pierit.
S-a schimbat si parul meu si glasul.
De prea mult voios palavragit
Si-a pierdut harmonica mea glasul.
Sufletul mi-i totusi plin de rost,
Gerul si zapada-mi salta telul,
Fiindca peste toate cîte-au fost
Rîde pîn' la lacrimi clopotelul.
Serghei Esenin
Ah, voi sanii, sanii! Si voi cai, voi cai!
Numai dracul va scornit, miselul!
Peste stepa-n goana cu alai,
Rîde pîn' la lacrimi clopotelul.
Pretutindeni, prin pustiuri reci
Luna nu-i, nici glas de cîini, nici ceata.
Înca n-am îmbatrînit pe veci,
Hai, da-ti suflet, viata mea-ndrazneata.
Cînta-n spargul noptii, vizitiu,
Te-nsotesc de vrei, dar cu tristete,
Despre ochii umezi care-i stiu
Si despre voioasa-mi tinerete.
Palaria mi-o pleosteam ades,
Puneam calul între hlube late,
M-asezam pe-un brat de fîn ales,
Si pe urma, tine-te, mai frate!
Cum ma mai împaunam, zburînd!
Si-n tacerea noptilor stufoase,
Guresa-mi harmonica oricînd
Sucea capul fetelor frumoase.
...Totu-i dus. Fugarul a pierit.
S-a schimbat si parul meu si glasul.
De prea mult voios palavragit
Si-a pierdut harmonica mea glasul.
Sufletul mi-i totusi plin de rost,
Gerul si zapada-mi salta telul,
Fiindca peste toate cîte-au fost
Rîde pîn' la lacrimi clopotelul.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Sania goneste, zarile se sparg
Serghei Esenin
Sania goneste, zarile se sparg.
Bine-i cu iubita sa te pierzi în larg.
Vîntul cerne stele pe surîsul tau.
Peste cîmp, de-a dura, fuge-un zurgalau.
Prin troiene sargul uite-l c-a turbat!
Undeva-n poiana joaca-un paltin beat.
Ne-om opri-ntrebîndu-l: ce-i cu tine, ce-i?
Si-auzind armonici, vom juca tustrei.
Serghei Esenin
Sania goneste, zarile se sparg.
Bine-i cu iubita sa te pierzi în larg.
Vîntul cerne stele pe surîsul tau.
Peste cîmp, de-a dura, fuge-un zurgalau.
Prin troiene sargul uite-l c-a turbat!
Undeva-n poiana joaca-un paltin beat.
Ne-om opri-ntrebîndu-l: ce-i cu tine, ce-i?
Si-auzind armonici, vom juca tustrei.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
CANTEC
de Heinrich Heine
Mai pune-mi pe inimă mâna, drăguţă,
Auzi tu cum bate'n a ei chiliuţă?
E — acolo — un dulgher ce mereu ciocăneşte
Şi fără cruţare sicriu îmi ciopleşte.
Tot ciocane ziua şi noaptea cât ţine
Că somnul de mult nu se prinde de mine
Oh, meştere, mântuie-ţi lucrul de zor
Să pot mai de grabă să mor.
de Heinrich Heine
Mai pune-mi pe inimă mâna, drăguţă,
Auzi tu cum bate'n a ei chiliuţă?
E — acolo — un dulgher ce mereu ciocăneşte
Şi fără cruţare sicriu îmi ciopleşte.
Tot ciocane ziua şi noaptea cât ţine
Că somnul de mult nu se prinde de mine
Oh, meştere, mântuie-ţi lucrul de zor
Să pot mai de grabă să mor.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
La 17 februarie 1856 s-a stins din viata poetul Heinrich Heine, ultimul reprezentant al romantismului german (n.13.12.1797).
Soseşte moarte - pot acuma spune
Soseşte moarte - pot acuma spune
Ce din mândrie gura-mi nu spunea:
În dulcile trecute vremuri bune
De dragul tău bătu inima mea.
Sicriu-i gata, lumii zic adio,
Cobor în groapa liniştii depline;
Dar tu rămâi în urma mea, Mario,
Plângând, ades te vei gândi la mine.
Te mângâie şi veselă fii iară,
Nu-ţi frânge mâinile fără folos -
Aşa-i destinul omului: să piară
Orice e bun şi mare şi frumos.
Soseşte moarte - pot acuma spune
Soseşte moarte - pot acuma spune
Ce din mândrie gura-mi nu spunea:
În dulcile trecute vremuri bune
De dragul tău bătu inima mea.
Sicriu-i gata, lumii zic adio,
Cobor în groapa liniştii depline;
Dar tu rămâi în urma mea, Mario,
Plângând, ades te vei gândi la mine.
Te mângâie şi veselă fii iară,
Nu-ţi frânge mâinile fără folos -
Aşa-i destinul omului: să piară
Orice e bun şi mare şi frumos.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Au mormântul la răscruce
Heinrich Heine
Au mormântul la răscruce
Cei ce-şi curmă viaţa lor -
Creşte-acolo-o floare albastră,
Floarea osândiţilor.
La răscruce-n noaptea rece
Stam oftând, muncit de dor -
Se mişca-n bătaia lunii
Florea osândiţilor.
Heinrich Heine
Au mormântul la răscruce
Cei ce-şi curmă viaţa lor -
Creşte-acolo-o floare albastră,
Floarea osândiţilor.
La răscruce-n noaptea rece
Stam oftând, muncit de dor -
Se mişca-n bătaia lunii
Florea osândiţilor.
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Vălul des mi-ascundea disperarea
Anna Ahmatova
Vălul des mi-ascundea disperarea
Palmelor goale, ochii fierbinţi...
C-o tristeţe, imensă ca marea,
Am sfârşit prin a-l scoate din minţi.
Şi s-a dus, într-o noapte cu lună –
Gura strânsă-ntr-un zâmbet amar.
Am fugit după el ca nebună,
Să-i mai spun înc-o vorbă măcar,
Şi-am strigat: "Numai eu sunt de vină.
Am glumit; dacă pleci, o să mor!"
Mi-a răspuns cu o voce străină:
"Bate vântul. Te du în pridvor."
Anna Ahmatova
Vălul des mi-ascundea disperarea
Palmelor goale, ochii fierbinţi...
C-o tristeţe, imensă ca marea,
Am sfârşit prin a-l scoate din minţi.
Şi s-a dus, într-o noapte cu lună –
Gura strânsă-ntr-un zâmbet amar.
Am fugit după el ca nebună,
Să-i mai spun înc-o vorbă măcar,
Şi-am strigat: "Numai eu sunt de vină.
Am glumit; dacă pleci, o să mor!"
Mi-a răspuns cu o voce străină:
"Bate vântul. Te du în pridvor."
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
Lumina bate-n auriu
Anna Ahmatova
Lumina bate-n auriu
Şi-i o răcoare domolită.
Cu ani şi ani vii mai târziu,
Dar şi aşa sunt mulţumită.
Vreau mai aproape să te-aşezi,
Ca să-ţi arăt ceva doar ţie:
Acest caiet albastru, vezi?
Sunt versuri din copilărie.
Mă iartă c-am fost tristă des.
Că bucurii avui puţine,
Dar cer iertare, mai ales,
Că prea mulţi i-am luat drept tine...
Anna Ahmatova
Lumina bate-n auriu
Şi-i o răcoare domolită.
Cu ani şi ani vii mai târziu,
Dar şi aşa sunt mulţumită.
Vreau mai aproape să te-aşezi,
Ca să-ţi arăt ceva doar ţie:
Acest caiet albastru, vezi?
Sunt versuri din copilărie.
Mă iartă c-am fost tristă des.
Că bucurii avui puţine,
Dar cer iertare, mai ales,
Că prea mulţi i-am luat drept tine...
pitulicea- 6
Re: Din lirica internationala
La 15 iunie 1898 - S-a născut poetul şi dramaturgul spaniol Federico Garcia Lorca, ucis de franchi la începutul războiului civil pentru activitatea sa antifascistă (“Cântece tigăneşti”, “Casa Bernardei Alba”) (m.19.08.1936).
Poetul cere iubirii să-i scrie
(El poeta pide a su amor que le escriba)
Tu, patimă străfundă, moarte vie,
am tot sperat scrisori că-mi vei trimite,
şi-ncep să cred, cu florile-ofilite,
că însumi îmi lipsesc de nu-mi eşti mie.
Ce-i moartea n-are vântul cum să ştie,
nici pietrele nu ştiu de-s adumbrite.
Iar luna lipsă n-are să palpite
în mierea sa vreo inimă pustie.
Dar sufăr. Zgâriai aceste vine
pe brâul tău de tigru-rândunică,
muşcai din crini şi înflorii în tine.
Cu vorbe deci demenţa mi-o ridică,
ori nopţii infinite şi senine
dă-i negrul dor ce sufletu-mi despică.
Poetul cere iubirii să-i scrie
(El poeta pide a su amor que le escriba)
Tu, patimă străfundă, moarte vie,
am tot sperat scrisori că-mi vei trimite,
şi-ncep să cred, cu florile-ofilite,
că însumi îmi lipsesc de nu-mi eşti mie.
Ce-i moartea n-are vântul cum să ştie,
nici pietrele nu ştiu de-s adumbrite.
Iar luna lipsă n-are să palpite
în mierea sa vreo inimă pustie.
Dar sufăr. Zgâriai aceste vine
pe brâul tău de tigru-rândunică,
muşcai din crini şi înflorii în tine.
Cu vorbe deci demenţa mi-o ridică,
ori nopţii infinite şi senine
dă-i negrul dor ce sufletu-mi despică.
pitulicea- 6
Pagina 11 din 18 • 1 ... 7 ... 10, 11, 12 ... 14 ... 18
Pagina 11 din 18
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum