Din lirica internationala

Rezumarea primului mesaj :

Invata...


Invata de la ape sa ai statornic drum,
Invata de la flacari ca toate-s numai fum,
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi,
Invata de la stanca cum neclintit sa sezi,
Invata de la soare cum trebuie s-apui,
Invata de la piatra cat trebuie sa spui,
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin viata de neclintit sa treci.
Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat,
Invata de la nufar sa fii mereu curat,
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi,
Invata de la ape sa nu dai inapoi,
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea,
Invata de la stanca sa-nfrunti furtuna grea,
Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti
Invata de la stele ca-n cer sunt multe osti.
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti,
Invata de la luna sa nu te inspaimanti,
Invata de la floare sa fii curat ca ea,
Invata de la oaie sa ai blandetea sa,
Priveste sus la vulturi cand umeri-ti sunt grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei,
Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor,
Invata de la toate, ca totu-i trecator.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci
Sa-nveti din tot ce piere, cum sa traiesti in veci.


(din lirica norvegiana)

Serghei Esenin - Focul Vânăt
Focul vânat e gonit de vânt,
Zarile-au uitat sa ma mai doara...
De iubire-ntâia oara cânt,
La scandal renunt întâia oara.
Am fost crâng paraginit pe loc,
La femei si vodca dam navala.
Nu-mi mai place azi sa beau, sa joc,
Sa-mi pierd viata fara socoteala.

E de-ajuns sa te privesc tacut,
Sa-ti vad ochii plini de tot înaltul,
Ca uitand întregul tau trecut,
Tu sa nu mai poti pleca la altul
Tu - mers gingas, tu, surâsul meu,
Dac-ai sti, cu inima-i pustie,
Cum poate iubi un derbedeu
Si cât poate de supus sa-ti fie.
Cârciumile le-as uita pe veci,
N-as mai sti nici versul ce înseamna,
De-as atinge aceste brate reci
Si-al tau par ca floarea cea de toamna.

Vesnic te-as urma pe-acest pamânt,
Departarea mi-ar parea usoara...
De iubire-ntâia oara cânt,
La scandal renunt întâia oara.
Nu regret, nu ma jelesc, nu strig.
Toate trec ca floarea spulberata.
Vestejit de-al toamnei mele frig
Nu voi mai fi tânar niciodata.
N-ai sa mai zvâcnesti ca pân-acum
Inima racita prea devreme.
S-o pornesc descult din nou la drum,
Stamba luncii n-o sa ma mai cheme.

Dor de duca! Tot mai rar, mai rar,
Pui pe buze flacara pornirii.
O! Pierdutul prospetimii har
Cu vioiul clocot al simtirii!
În dorinti încep zgârcit sa fiu,
Te-am trait sau te-am visat doar, viata?
Parca pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineata.
Toti suntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fragii frunzele desarte...
Binecuvântat sa fie deci
Ca traiesc si sa ma duc spre moarte.

Serghei Esenin - Intoarcere
Ceata, vânt, zapada si tacere,
Raza lunii fâlfâie tacut.
Inima c'o molcuma durere
Îsi aduce-aminte de trecut.


Spulberat omatul se despica.
Pe-asa luna, eu pe-ascuns iesit,
Îndesându-mi cusma de pisica,
Casa parinteasca-am parasit.


Iaras sunt în locurile mele,
M'au uitat? Sau minte ma mai tin?
Stau mahnit, ca un gonit de rele,
Reîntors la vechiul lui camin.


Cusma mi-o framânt fara cuvinte,
Sufletul prin gânduri mi-l desir,
De bunicii mei mi-aduc aminte
Si de'zapezitul cimitir.


Toti vom fi acolo...poti sa sameni
Viata ta cu râs sau cu tumult...
Pentru asta trag asa spre oameni
Si-i iubesc pe toti atât de mult.


Pentru asta inima mi-i moarta
Când privesc al anilor prapad...
Veche casa c'un dulau în porta,
Par'ca stiu ca n'am s'o mai revad.

astea da poezii..

erghei Esenin - Nu sunt oare vrednic de iubire?
Nu sunt oare vrednic de iubire?
Nu tii tu la mine cat de cat...
Ochii ti-i ascunzi si in nestire'Bratele ma cuprind de dupa gat.

Voluptoasa, tanara, fierbinte,
Nu-s cu tine gingas si nici rau.
Cate buza, cate maini tii minte?
Cati ai dezmierdat la sanul tau?

Nimeni n-a stiut sa te aprinda,
S-au topit ca umbrele sub pasi.
Ai lasat pe multi sa te cuprinda,
Pe genunchii mei precum te lasi.

Stiu ca esti cu gandul dus departe,
Ca ascunzi un altul in priviri,
Dar nici mie nu-mi esti draga foarte,
podidit de scumpe amintiri.

Nu lua drept soarta nalucirea
Patimasa de o clipa doar, -
Cum ne-a fost fugara intalnirea,
Nici dezbinul nu-mi va fi amar.

Vei pleca si tu sa-ti vanturi zgura
De pe suflet poate intr-o zi,
Dar pe cine n-a stiut arsura
Sarutarii, cruta-l, nu-l trezi!

Si cu-n altul de vei trece poate,
Flecarind navalnic de amor,
Negresit hazardul ma va scoate
In cararea ta ratacitor.

Si simtind caldura altui umar,
Pogorandu-ti ochii ca prin vis,
Vesi rosti in soapta: "Seara buna!"
Voi raspunde: "Seara buna miss!"

Si nimic in suflet sa adie.
Sa trezeasca un fior in noi...
Nu, iubirea moarta nu invie,
Dorul stins nu-l mai aprinzi apoi.

Serghei Esenin - Prezicere
S'au pus la sfat mestecenii de aur
In lunca trândavita, dela drum.
Si' n zbor mâhnit pluteste câte-un graur
Ce dupa nimeni nu regreta- acum.


Ce-ar regreta? Toti sunt drumeti prin lume,
Trec, intra'n case si iar calea-si fac...
Doar cânepa-i mai cheama'ncet pe nume,
C'o luna larga peste-un vânat lac.


Stau singur pe câmpia diminetii,
Trec graurii spre zarea unui rost,
Sunt plin de amintirea tineretii
Dar nu regret nimic din câte-au fost.


Nu-mi pare rau de anii ce-adormira,
Nici rau nu-mi pare ca nu-i pot trezi.
Arzând scorusul flacara-si resfira
Dar nici un suflet nu poate' ncalzi.


Arzând scorusul nu se mistuieste,
Nu piere iarba ruginind mereu.
Cum frunzele copacul risipeste,
Cuvinte triste risipesc si eu.


Si daca vântul vremii pe coclaur
Le-o spulbera, cu mine, catre vis,
Spuneti asa... ca lumea mea de aur
Cu glas iubit aceasta mi-a prezis.

Serghei Esenin - Focul Vânăt

Focul vânat e gonit de vânt,
Zarile-au uitat sa ma mai doara...
De iubire-ntâia oara cânt,
La scandal renunt întâia oara.
Am fost crâng paraginit pe loc,
La femei si vodca dam navala.
Nu-mi mai place azi sa beau, sa joc,
Sa-mi pierd viata fara socoteala.

E de-ajuns sa te privesc tacut,
Sa-ti vad ochii plini de tot înaltul,
Ca uitand întregul tau trecut,
Tu sa nu mai poti pleca la altul
Tu - mers gingas, tu, surâsul meu,
Dac-ai sti, cu inima-i pustie,
Cum poate iubi un derbedeu
Si cât poate de supus sa-ti fie.
Cârciumile le-as uita pe veci,
N-as mai sti nici versul ce înseamna,
De-as atinge aceste brate reci
Si-al tau par ca floarea cea de toamna.

Vesnic te-as urma pe-acest pamânt,
Departarea mi-ar parea usoara...
De iubire-ntâia oara cânt,
La scandal renunt întâia oara.
Nu regret, nu ma jelesc, nu strig.
Toate trec ca floarea spulberata.
Vestejit de-al toamnei mele frig
Nu voi mai fi tânar niciodata.
N-ai sa mai zvâcnesti ca pân-acum
Inima racita prea devreme.
S-o pornesc descult din nou la drum,
Stamba luncii n-o sa ma mai cheme.

Dor de duca! Tot mai rar, mai rar,
Pui pe buze flacara pornirii.
O! Pierdutul prospetimii har
Cu vioiul clocot al simtirii!
În dorinti încep zgârcit sa fiu,
Te-am trait sau te-am visat doar, viata?
Parca pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineata.
Toti suntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fragii frunzele desarte...
Binecuvântat sa fie deci
Ca traiesc si sa ma duc spre moarte.

Serghei Esenin - Ceata, vînt, zapada si tacere

Ceata, vînt, zapada si tacere,
Raza lunii fîlfîie tacut.
Inima c-o molcoma durere
Îsi aduce-aminte de trecut.

Spulberat, omatul se despica.
Pe-asa luna, eu, pe-ascuns iesit.
Îndesîndu-mi cusma de pisica,
Casa parinteasca-am parasit.

Iarasi sunt în locurile mele.
M-au uitat? Sau minte ma mai tin?
Stau mîhnit, ca un gonit de rele,
Reîntors la vechiul meu camin.

Cusma mi-o framînt fara cuvinte,
Sufletul prin gînduri mi-l desir.
De bunicii mei mi-aduc aminte
Si de-nzapezitul cimitir.

Toti vom fi acolo... Poti sa sameni
Viata ta cu rîs sau cu tumult...
Pentru asta trag asa spre oameni
Si-i iubesc pe toti atît de mult.

Pentru asta inima mi-i moarta
Cînd privesc al anilor prapad...
Vechea casa c-un dulau la poarta,
Parca stiu ca n-am s-o mai revad.

Byron - Unei doamne

O, dacă Soarta ne unea,
Cum îmi juraseşi, mi se pare,
N-aş mai fi fost, în pacea mea,
De-atâtea nebunii în stare!

De vină tu eşti, deci, deşi
Certat sunt eu, pentru păcate,
De cei ce n-au de unde şti
Că tu ai rupt logodna, poate.

Mi-era, ca şi al tău, curat
Pe-atuncea sufletul, de-aceea
Putea curma orice păcat. -
Azi, altuia îi eşti femeia!

Aş fi în stare să-i zdrobesc
Şi liniştea şi fericirea,
Dar pentru că te mai iubesc,
Nu-l pot urî - aşa mi-e firea!

De când plecat-ai, în zadar
Îmi caut tihna, chip de înger!
Tot ce găseam la tine, doar
La multe caut azi, şi sânger!

Adio, deci, nu te regret,
Nădejdea-n ajutor nu-mi vine;
Mândria însă-ncet, încet,
M-o face să te-alung din mine!

Azi, caut alte bucurii:
În câte o ceaţă zgomotoasă
(Pe gânduri, aş înnebuni!)
Încerc să uit tot ce m-apasă.

Dar chiar aşa, câte un gând
Se mai strecoară prin beţie, -
Şi diavolii m-ar plânge - aflând
Că te-am pierdut pentru vecie!

"Arunca zarul...
Daca vei vrea sa încerci, mergi pîna la capat.
Altfel nici macar nu începe.
Daca vei vrea sa încerci, mergi pîna la capat.
Asta ar putea însemna sa-ti pierzi prietene,
Totul,
Si poate chiar mintile.
Mergi pîna la capat.
Poate însemna foame de trei sau patru zile.
Poate însemna sa îngheti pe o banca în parc.
Poate însemna închisoare,
poate însemna derizoriu,bataie de joc,izolare.
Izolarea e un dar,toate celelalte sunt un test a
rabdarii tale, a cat de mult vrei realmente s-o faci.
Si o vei face în ciuda respingerilor,a celor mai rele sanse
si va fi mai bine decît orice altceva îti poti imagina.
Daca vei vrea sa încerci, mergi pîna la capat.
Nu exista nici un sentiment ca asta.
Vei fi singur cu zeii si noptile vor scapara în flacari.
Fa-o, fa-o, fa-o.
Fa-o pîna la capat,pîna la capat.
Vei calari viata direct pîna la bucuria perfecta
asta e singura batalie adevarata care exista."
(Charles Bukowski)

sc dar nu este decat in acest format...dar sper sa va placa

Prin traducere s-a pierdut mult din mesajul transmis.Orice poezie suna mult mai bine in limba in care a fost gandita si scrisa.In plus, aici s-a pierdut si rima si melodicitatea versului,sa nu mai spun de unele parti traduse(esentiale, dupa mine) care nu au fost bine "adaptate" in limba romana.Mesajul transmis e unul deosebit,il ador pe Cohen,ii ador muzica.