OSHO-o noua miscare filozofica a lumii moderne?

Rezumarea primului mesaj :

Acum cateva luni ,un prieten inginer constructor ,venit de prin libia,mi-a dat o carte si mi-a explicat in mare despre ce este vorba.
Osho – Solitudine şi singurătate


“Tăcerea este spaţiul în care omul se trezeşte. Dacă puteţi să rămâneţi singuri, absolut singuri, fie doar şi o singură clipă, ego-ul va muri, eul va muri. Ego-ul nu există în sine; el este întotdeauna în relaţie cu cineva. Aşa că, ori de câte ori eşti singur, te cuprinde o teamă profundă pentru că, dintr-o data, falsa identitate începe să dispară. Iar adevăratei identităţi îi mai ia puţin timp până să apără, căci ai pierdut-o cu foarte mulţi ani în urmă. Ca să înalţi un pod peste golul căscat în atâţia ani e nevoie de timp. În acel interval de timp, faptul că nu ştii cine eşti te face să te simţi că îţi pierzi minţile. Începi imediat să faci ceva, doar ca să ai o ocupaţie. Şi astfel, falsa identitate nu dispare, ea rămâne activă.

Solitudinea slăbeşte Eul. Nu mai există nimic cu care am putea fi în relaţie, şi – datorită acestui fapt – ego-ul nu poate exista. În consecinţă, dacă sunteţi gata să acceptaţi solitudinea, fără cea mai mică ezitare – fără dorinţa de a fugi – sau de a vă întoarce, dacă acceptaţi realitatea solitudinii voastre aşa cum este ea, aceasta devi­ne o ocazie extraordinară. Sunteţi ca o sămânţă, care conţine o mulţi­me de posibilităţi. Amintiţi-vă însă că sămânţa trebuie să explodeze, astfel încât planta să poată creşte. Ego-ul este la fel ca o sămânţă, el este o posibilitate. Când el se deschide, în voi se naşte Divinul. Şi tocmai solitudinea vă conduce la această unitate.
Când sunteţi ab­solut singuri, nu mai sunteţi. Clipa de solitudine vă face să explodaţi. Vă răspândiţi în infinit. A ajunge la solitudine – iată singura revoluţie autentică. Şi aceasta necesită mult curaj. Căutarea spirituală converge în întregime spre clipa de explozie, clipă în care ne regăsim absolut singuri. Solitudinea aduce cu sine exta­zul. Numai ea permite obţinerea iluminării.

Orice efort de evitare a singurãtãţii eşueazã şi va eşua, deoarece este împotriva legilor fundamentale ale vieţii. În fond, nu ai nevoie de un surogat care sã te facã sã-ţi uiţi singuratãtea; trebuie doar sã devii conştient de singurãtatea ta, care este o realitate. Iar faptul de a o experimenta, de a o simţi, este atât de frumos tocmai pentru cã reprezintã eliberarea de mulţime, de turmã, de celãlalt. Este eliberarea de teama de a fi singur. E de ajuns sã auzi cuvântul “singur”, cã îţi şi aminteşti de o ranã; ai nevoie de ceva pentru a umple acest gol care te rãneşte. Ai nevoie de cineva pentru a-l umple.

Cuvântul singurãtate nu are acelaşi sens – de ranã, de gol care trebuie umplut. Singurãtate înseamnã pur şi simplu împlinire. Eşti un întreg; nu este nevoie de nimeni altcineva pentru a te completa.
Încearcã deci sã gãseşti centrul tãu lãuntric în care eşti totdeauna singur, în care singurãtatea a fost întotdeauna perfectã. În viaţã, în moarte sau oriunde ai fi, eşti mereu singur. Însã aceastã singurãtate este atât de plinã – nu este nici un gol -, atât de completã, atât de încãrcatã cu toate darurile vieţii, cu toate frumuseţile şi binecuvântãrile existenţei, încât imediat ce ai gustat din propria ta singurãtate, durerea va dispãrea. În locul ei se va naşte un ritm nou, de o extraordinarã blândeţe, pace, fericire şi binecuvântare.
Aceasta nu înseamnã cã un om care este centrat în singuratate nu îşi poate face prieteni; în realitate, numai o asemenea fiinţã poate avea prieteni, deoarece pentru el prietenia nu mai reprezintã o nevoie, ci o împãrtãşire; fiinţa umanã are atât de mult, încât poate împãrţi cu alţii.”
va rog sa cititi ,sa cautati materiale cu si despre el,si sa incercam aici sa discutam despre ele

Ne-am indepartat noi de ea, ea de noi, ori nu ne-am apartinut niciodata unul altuia, altfel decat intr-o simbioza fortata ?!

Suntem inca in simbioza cu ea, acum fortata, pentru ca o negam, si o negam pentru ca am devenit egoisti/ individualisti.

Ai fi putut sa afli usor, S., caci degetele tale, alergand pe taste, la o simpla cautare, n-ar mai fi scos la iveala nedumerirea-ti aproape candrie ... Ar fi trebuit sa pun ghilimele, desigur, numarul e aleator, cartofii erau intr-adevar dulci, iar principiului i se mai spune si "al rezonantei". Ca sa nu mai adaug ca singurul "balbait" de aici e si "orb" ... A proposito, intrebarea/dilema ta e demna de Hamlet. Cum spuneam, sayonara !

mister shadow! hai dom`le chiar nu mai poate bate nimeni campii de raul tau?

Asa o fi, badie, cum spui dumneata. Ca o faci doar sa te afli in treaba, sa contrazici cu orice pret, a treaba ta. Chestia e ca iti (re)negi propria realitate, iar asta pune un serios semn de intrebare (de)asupra stabilitatii tale emotionale
Bre, Obi, la cat alearga acel catelandru, cu siguranta a calcat prin mai multe campii decat poate sa-mi cuprinda orizontul, numa' ca la mine e chiar campie, din pacate niciun copac.

la mine a bate campii inseamna ca esti pe langa subiect.sunt curios sa aflu lucruri noi ,nu de apa batuta in piua !!

Batem campii?

Legea rezonantei

shadow a scris: Nu stimabile Wind , nu-mi reneg realitatea ...problema este ca sunt mai multe : a mea , a ta , a lui Obi , a altora - si uneori nu coincid ...

Obi , da cine va opreste ? ..este loc suficient de batut campii pentru toti

Wrong answer ! Este vorba despre perceptia diferita a aceleiasi realitati. Si nu c-ar trebui sa coincida neaparat, insa 1 + 1 vor face mereu 2. Cat despre lucruri noi, apa de ploaie si nedumeriri existentiale, ar trebui sa afli si alte sensuri cuvintelor astora banale, aruncate pe tastatura, care le fac sa para VII, sa apesi pe o litera pt a impinge dincolo de sensul ei, impuls nervos din sinapsele tale in sinapsa inteligentei artificiale, care sa afiseze pe monitor un mozaic de litere ale caror culori sa se dezvaluie doar ochilor care stiu sa VADA ...

shadow a scris: Stii cum este ? ... putina realitate amestecata cu mult paranormal si ezoterism , se folosesc de mijloacele moderne si fac niste filme graitor de sensibile ( molecula de apa care-si schimba forma la muzica lui Beethoven - ei ii spun cristale de apa ...sau fotonii inchisi intr-un recipient ) , pentru neinitiati este ceva fabulos , explicatia multor lucruri pe care ei nu le pricep , pentru mine , deh , e ceva mai greu - stau prost la capitolul intelegere ...

Oricat m-as stradui tot nu pot intra in rezonantza cu unii dintre voi - o fi grav , mai am vreo sansa ?

Deci cei care au ceva legatura cu paranormalul si ezoterismul sunt neinitiati care cred in miracole...ceilalti care stau prost la capitolul intelegere(unde te incluzi si tu) sunt initiati...nu se stie in ce, dar important este ca sunt initiati.In alta ordine de idei, nu e neaparat sa te intelegi cu toata lumea,Shadow.Important e sa respecti opiniile tuturor.