Povestiri cu talc

Se spune ca odata un turist al vremurilor noastre, grabite, manipulative si crizate, se plimba prin munti, printre bolovani etc. Iar in plimbarea lui s-a trezit brusc nas-in-nas cu un urs urias, flamand, abia iesit din hibernare si fara prea mult respect fata de reguli.
Turistul nostru, liber cugetator, creativ si avand simtul umorului nestirbit de solemnitatea momentului intalnirii cu ursul a incercat sa incropeasca cumva o rugaciune, ca solutie de avarie.
"Doamne, stiu ca tot timpul ti-am luat numele in deradere si nu am respectat nici una dintre traditiile tale. Asa ca imi imaginez ca e cam inutil sa iti cer sa il faci pe urs sa plece si sa ma lase in pace. Insa ca un semn al puterii tale as vrea sa te rog sa il faci pe urs crestin. Iar gestul asta cu siguranta ne-ar prinde bine amandoura".
Spre uluirea turistului ursul s-a oprit din mormaieli, si-a inchis gura fioroasa cu balele aferente, si-a lasat pe langa corp bratele cu multe gheare si a capatat o figura care radia de blandete.
Turistul nostru obisnuit cu abordarile inteligente avea acum inca o dovada a faptului ca trebuie intotdeauna sa ceri ceea ce doresti ambalat/formulat in mod corect, adica din punctul de vedere al celuilalt.
Si in timp ce inca se bucura de succesul cererii lui vede cum ursul isi face o cruce mare, cu miscarile in succesiunea corecta si rosteste cu o voce puternica si blanda:
"Doamne, binecuvanteaza aceste bucate...".
Probabil ca turistul nostru nu a mai avut prea mult timp sa mediteze la relativitatea punctelor de vedere si la faptul ca ar trebui sa ne formulam cat mai atent dorintele, indiferent cat de atipice ar fi imprejurarile.

Noi ceilalti, care nu avem proximitati urside putem insa sa ne gandim in continuare la formularile cele mai potrivite ale dorintelor noastre...
(am luat acest text de pe un blog dar nu stiu daca am voie ori ba sa si trec aici sursa)

    Se pare ca si Dumnezeu are un simt al umorului... foarte dezvoltat!   In povestire apare o singura eroare: a fi crestin implica o oarecare doza de iubire... presupun ca ursul era... un farseur!  

 Si a nu fi crestin ce implica?

Simpla... implica multe!  

Bine, observ ca de turist n-ai zis nimic.  

Probabil s-a convertit... in ultimul moment!  

N-as zice.

Atunci nu stiu, Simpla!  Ce stiu  , si asa cred, e ca Dumnezeu e infinit mai bun decat in povestioara anterioara, si ca nu gandeste ca oamenii, chiar si cei mai buni dintre ei! Se spune ca doi sfinti stateau cu Dumnezeu la taifas, in rai, si cum stateau ei asa, la un pahar de vorba, observa un frate calugar (ca din rai se vede pe pamant, nu si invers  ) cum comite o grava greseala, greu de iertat! Bietul om trebuia sa traverseze o zona pustie, dar populata de lei, si cum mergea el ingandurat, ii iese in cale un leu. Atunci sfintii se roaga fierbinte lui Dumnezeu sa-l manance leul pe calugar, ca astfel sa-si ispaseasca pacatul, si cum se rugau ei mai tare si reuseau sa-l convinga pe D-zeu, mai facea si leul un pas; cand lui D-zeu i se facea mila, facea leul un pas inapoi din fata calugarului incremenit de spaima! Si uite-asa, de cateva ori, pana cand a zis D-zeu: sa mearga si sa-si planga greseala cum o sti el- si-atunci leul a plecat! Si mai e un cuvant: iubirea celui mai mare sfant pentru Dumnezeu nu intrece iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos! Apropo de povestea de mai sus!  

Orice asemanare cu societatea noastra este pur intamplatoare...

Intr-o dimineata, stapanitorul unei cetati fu trezit de niste strigate care se auzeau din piata: „Hai la mere! Mere dulci cum n-ati mai gustat!”. Ridicandu-se indispus din pat si privind pe fereastra, vazu un targovet ce vindea, intr-adevar, mere, inconjurat de o multime de musterii. „Trebuie sa fie tare bune merele alea”, isi spuse mai-marele cetatii si, facandu-i-se pofta, il chema pe primul sau sfetnic si ii porunci: „Ia cinci galbeni si mergi in piata sa cumperi mere de la targovetul acela”. Primul sfetnic il chema pe paharnic si ii spuse: „Uite patru galbeni, du-te si cumpara mere”. Paharnicul se adresa, la randul sau, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care sa cumperi mere de la targovetul acela”. Stolnicul il chema pe primul strajer ii dadu doi galbeni si il trimise in piata. Acesta dadu un galben unui strajer din subordine, iar acela se duse la targovet si ii lua la rost: „Hei, ce tot strigi asa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetatii, iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere”. Zis si facut. Intors la seful sau, strajerul se lauda: „Am facut un targ nemaipomenit. Cu un galben am cumparat o jumatate din caruta cu mere a targovetului”. Primul strajer merse la stolnic: „M-am targuit si, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reusit sa cumpar un sac cu mere!”. Stolnicul - repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolba intreaga cu mere”. Paharnicul dosi jumatate din cantitate si apoi merse la primul sfetnic: „Iata, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere”. Iar primul sfetnic se infatisa dinaintea stapinitorului cetatii si glasui: „Maria ta, iata, am indeplinit porunca. Numai ca de acei cinci galbeni n-am reusit sa targuiesc decat cinci mere”. Mai-marele cetatii musca dintr-un mar si cugeta: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Si, cu toate astea, targovetul acela avea o multime de cumparatori. Inseamna ca lumea o duce bine, are bani. Ia sa maresc eu birurile!”

Asemanarea este izbitor de intamplatoare!  

Noam Chomsky(n. 1924) este un reputat lingvist american, profesor emerit la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În afara mediilor academice, Chomsky este mult mai cunoscut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică, îndeosebi în ceea ce priveşte critica vitriolantă la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar şi a guvernelor altor mari puteri. Drept care este considerat şi o personalitate marcantă a stângii politice din Statele Unite.
Noam Chomsky a identificat şi a explicat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, regulile de bază ale manipulării pe care se bazează puterea politică în criza de legimitate şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii.
Ele au fost sintetizate în ceea ce poate fi numit "Decalogul Chomsky".


Decalogul Chomsky

1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate
Pentru aceasta: Să distragi permanent atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte minore, dar cu mare impact emoţional.

2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii.
Pentru aceasta: Inventează false ameninţări, ori creează probleme grave, care îngrijorează real şi angajează opinia publică, iar apoi oferă soluţiile.
Un exemplu: Favorizează insecuritatea cetăţenilor, apoi guvernarea providenţială salvează naţiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, cu preţul limitării propriilor libertăţi democratice.

3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău
Pentru aceasta: Mecanismele propagandei "albe" (oficială, integral asumată de guvern), "gri" (parţial asumată) şi "negre" (niciodată asumată) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permamenţă preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile antipopulare dure se vor aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine suportabil dacă e administrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

4. Poporul trebuie să creadă că şi ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trai mai rău este tot pentru binele său.
Pentru aceasta: Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.

5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte
Pentru aceasta: Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire superficială, naivă şi cu predispoziţie la intoxicări informaţionale.

6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematizeze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor
Pentru aceasta: Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manipulat.

7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe timpul şi să-l demotiveze în atingerea unor idealuri superioare.
Pentru aceasta: Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tine cetăţenii în ignoranţă şi a manipula opiniile colective după bunul-plac.

8. Poporul nu trebuie să aiba acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă
Pentru aceasta: Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul şi îl ţin legat de emisiuni şi seriale vulgare, ce trag inteligenţa în jos.

9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul turmei
Pentru aceasta: Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin o turmă şi sunt uşor de controlat.

10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare
Pentru aceasta: Să apelezi la toate cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

Da. O stiam. Si nu-i asa?  

Ce sa fie adevarat ? ... faptul ca suntem manipulati ? ... daca nu ne-am complacea nu am fi   ... si nu e nimic nou : anticii au inventat si brevetat '' painea si circul ''  .

O profesoară comenta o fotografie de familie împreună cu copiii de clasa întâi.
Unul dintre băieţii din fotografie avea părul si pielea de o altă culoare decât ceilalţi membri ai familiei.
Unul dintre elevi sugeră că acest băieţel fusese adoptat.
O elevă mititică, Jenny, interveni prompt:
“Ştiu absolut totul despre adopţii pentru că şi eu am fost adoptată”.
“Ce înseamnă să fii adoptat?”, întrebă pe ton nesigur un alt elev.
“Înseamnă, răspunse Jenny, că în loc să creşti în burtica mamei creşti în sufletul ei.”

Este si aceasta o definitie a adoptiei   ...