LUMEA FILMULUI (2)

Ghilimelele alea se opresc pe undeva. Deci am comentat și eu puțin, atât cât m-a dus capu'.

Comentariul ăla e făcut de oameni cu facultăți (și mintale), experți în filme, oameni studioși și studiați (cu studii de specialitate, adică). Eu nu sunt decât un simplu pârlit needucat.

Mna. Ceva oi fi sesizat și eu- măcar citatul cu pricina. Cum ar veni, ai rămas dezimpresionată. Dezumflată, cum ar veni.

M-aș fi mirat dacă ai fi fost impresionată pozitiv... deci lucrurile sunt în ordine. Frumos jocul actorilor din filmul cu pricina- filmul meu.

Pitu, chiar dacă n-ai înțeles nimic din film, tot tre' să scrii o "recenzie", adică ce-ai înțeles.

Nu te duce. Nu nu te duc.

Iartă-mă! Ba te duce, dar îți place mai mult tolăneala. Iertare iar!

Nici pe mine nu mă ducea, până ai venit tu cu forțările astea de a ne exprima cumva pe forum. A trebuit să învăț.

Am văzut și eu câteva filme, vechi, am vrut să scriu câte ceva, cât mi-erau proaspete in memorie și eram sub muza inspirației, dar am văzut lipsa de activitate pe-aici, și m-am lăsat păgubaș.

Am revăzut nu demult Vacanță la Roma, cu Audrey Hepburn și Gregory Peck (l-am văzut în copilărie și l-am ținut minte ). Frumos filmul, păcat că a fost filmat alb-negru. Audrey frumoasă, tânără, ingenuă și distinsă, la fel și Gregory (nu la fel de tânăr, dar frumos și el). Povestea se știe, cred că n-are rost să descriu firul epic. Jocul actorilor foarte frumos, adorabila Audrey ți se lipește imediat de inimă, nu întâmplător a luat Oscarul pentru acest rol.

Cât despre "ticăloșii" americani, citeam aseară cum au inventat tranzistorul și au revoluționat tehnologia mondială. Bașca filmele. Cum să nu-și aroge statutul de mare putere băgăcioasă?

Nici mie nu-mi plac fitilele lor din ultimul timp. Sunt nesuferiți, dar puternici. Tre' să fii mai deștept ca ei, și asta e greu.

M-am obișnuit, dar nu m-am dezobișnuit eu să nu te faultez.

Da, păi frumoasa Audrey a fost declarată cea mai frumoasă femeie din lume, pare-mi-se că și acum ar fi considerată... Bine, ea se trage dintr-o familie nobilă, așa încât noblețea ei e transparentă. Și nativă. Gregory e băiatul bun al cinematografiei americane. Filmul e fără vulgarități, trivialități și golăneli, cum se fac mai nou filmele actuale. Spiritul omului e atras de frumusețe, sensibilitate, gingășie, armonie, nu de porcării triviale (moderne). Mă rog, fac și astea parte din viață (deși nu sunt necesare), dar nu simțim nevoia să le vedem imortalizate pe peliculă. Cel puțin unii dintre noi.

Finalul filmului nu e chiar unul fericit- fiecare "erou" merge pe drumul lui. Nu știu dacă asta ți-ai dori să se întâmple în fiecare vacanță- dar uite că asta stârnește nostalgii.

Da, ești fată de treabă. Orice fată îți blochează sau deblochează inteligența- după bunul plac. Le-nvârte pe deș'te- pă intelighențe.

Ăștia de la ProTV îs de belea cu filmele lor. Bine, că tot dau în buclă o serie de filme, în special americane, e o chestie interesantă. De ani de zile aceleași filme expirate, văzute de un miliard de ori, și omul tot se uită. Și se tot uită. Acu" vrei 2 zile au dat Ziua independenței- partea a nu știu câta, că "succesele" astea ale lor au nu știu câte serii. Invazia parcă. Filme (cretine) de propagandă americană- pentru cretini. Ei bine, în filmele astea, președintele lor salvează tot, guvernul lor salvează lumea și planeta (și la final universul), la final eroii principali scapă și ei (s-au scăpat pe ei, vorba lui Toma Caragiu); în timp ce descoperă tehnologia secretă a extratereștrilor, ultima replică din film e: pe ei, să-i atacăm la ei acasă, pe mama lor de extratereștri fucking! (Orice analogie cu războiul din Europa și mentalitatea americană e pur întâmplătoare). Plus replici din film imbecile, arogante, cutezătoare etc, eroi un pic trecuți de adolescență superviteji și superîndemânatici etc. Eroi mai ceva ca eroul rus din "Așa s-a călit oțelul"- am citit cartea când eram copil, eroul ăsta era călcat în picioare, strivit, bătut, aruncat din tren etc și el tot în picioare cădea. Probabil de-aici s-a inspirat și Stalone cu al său Rocky.

Da, mișto film. M-am enervat la culme. Nu mai bine ne uităm noi la telenovele turcești de-astea clasice, de-ale noastre, cu oameni simpli, ca noi? Că doar o viață avem.

Iar americanii să-și bage în fund superproducțiile.

Și mie mi-e cam greață. Europenii au un stil mai "omenesc" de a face filme. Totuși, când mă uit și la astea, îmi dau seama ce naiv eram cândva (că îmi plăceau). Sau ce inocent.

Ei, era teveul deschis pe ProTV. Nu mă uitam în mod special, dar printre picături, voiam să văd până unde merge obrăznicia americană.

Să știi că la tineret prind filmele astea. Și ei sunt tot atât de naivi cum eram noi. Mă, și degeaba le spui (și nouă, atunci).