Telefonul de la miezul noptii

Se spune egzact. Cu gz din fundul gatului.

Nici nu apucase sa adoarma bine, cand telefonul suna strident. Era miezul noptii. Cine putea sa sune la ora asta?!?
Ridica nervos receptorul.
- Alo…

Dar in acelasi moment telefonul ''muri'' cu totul. Nu ton, nu vreun zgomot de fond care sa-i faca simtita functionalitatea, nimic... Il scutura iritat, intrebandu-se cum naiba s-a intamplat asta din nou, pentru doar saptamana trecuta chemase pe cineva la el... ''Ei, lasa, le mai dau o data de lucru incompetentilor alora! Dar maine, acum trebuie sa incerc sa readorm...'' Si aseza telefonul in furca, plictisit si convins ca ii va lua ceva timp pana sa poata adormi la loc...
Tocmai cand incepea sa se scufunde in acea stare dulce de amorteala, auzi un zgomot, venind de departe... Credea ca viseaza, de aceea se hotari sa nu reactioneze imediat. Il auzi din nou si era convins ca suna telefonul, dar de data asta cel de jos, din camera de zi... Acum isi dadu seama ca nu reteaua era de vina, ci doar harbul de telefon de langa pat, celalalt se incapatana sa sune strident. Se ridica cu greu, nedorind s-o trezeasca pe sora lui, Cati, care dormea in dormitorul de jos. Insfaca halatul flausat de pe marginea patului si se indrepta destul de ametit spre scari, hotarat sa trimita ''la origini'' pe oricine ar fi sa fie la capatul celalalt al firului, pentru lipsa de bun simt de a suna la asemenea ore tarzii...
Un pas gresit si aluneca pe scari cu un zgomot de cutremur, cu toata greutatea celor 96 de kg, insirate armonios pe inaltimea lui de zeu olimpian. Se opri la baza scarilor, nemiscat... Telefonul continua sa taraie strident.
Cati se ridica din asternuturi, nestiind ce auzise prima data : sunetul telefonului sau acea bubuitura care o facea sa se intrebe daca nu cumva vreun tir intrase in sufragerie ! Puse mana pe receptor si se rasti, nepoliticos :
-Alo ! Cine dracu te crezi, de suni la ora asta???
Un glas plans o domoli instantaneu...
-Mama??? Ce s-a intamplat? intreba Cati, fara sa respire macar.
-Cati, tatal vostru a facut accident vascular si e la spital in coma... Am sunat sa va anunt, poate vreti sa veniti si voi, medicii au spus ca e destul de grav... Am sunat si mai devreme si mi-a raspuns David, nervos probabil si el, dar totul s-a intrerupt si n-am putut sa vorbesc cu el.
Atunci Cati isi aminti zgomotul de pe scari si o trecu o fior pe sira spinarii. Sa fi cazut Davidov (cum isi cicalea ea pe fratele prea plin de el)? Hotari pe loc sa nu faca nici o mentiune despre asta mamei si ii spuse in graba :
-Mami, linisteste-te, acum fug sa-l trezesc pe David, ne imbracam si venim la voi !
Inchise telefonul, cuprinsa de un tremur isteric, fiind cumva mai mult ca sigura ca ceva oribil se intamplase... O lua spre casa scarilor, pe intuneric, orbecaind, pana cand lovi cu piciorul ceva ce stia acum ca e trupul fratelui ei! ''Dumnezeule, nu, te implor, nu !!!''. Nu indrazni sa aprinda becul, se apleca doar si atinse pielea celui cazut la picioarele ei si izbucni in plans, simtindu-l miscandu-se usor, apoi auzindu-l gemand infundat. ''Traieste !''
Puse mana pe intrerupator si incaperea se lumina pe data, dar ce vazu ii paraliza orice miscare... Fratele ei zacea intr-o pozitie anormala, iar un firisor de sange i se prelingea din urechi. Incerca sa-l readuca in simtiri, in zadar insa. David nu raspundea la nici un stimul. Nu-l misca prea mult, convinsa fiind ca avea multiple fracturi si nu vroia sa inrautateasca lucrurile. Puse mana din nou pe telefon si suna la 112, dand detalii si implorandu-i pe cei de la Ambulanta sa se grabeasca, pentru ca atat cat ii permitea cunostintele ei generale din domeniul medical, era constienta ca situatia era cat se poate de serioasa !
Echipajul sosi in timp record, desi cele 6 minute au parut ore... La un prim consult fugar, medicul si asistenta de pe ambulanta se privira ingrijorati, dand sa se inteleaga ca e grav, foarte grav. Pacientul era in coma profunda...
Cati izbucni in plans, cerandu-le celor doi sa-l transporte pe fratele ei la spitalul din orasul invecinat, daca e posibil, explicand si de ce are aceasta dorinta ciudata...
-Tata e acolo, la terapie intensiva, in coma si el, tocmai m-a sunat mama, ca a suferit un accident vascular... Poate rezolv sa fie in acelasi salon... impreuna...
Medicul a aprobat, desi a zis ca nu e foarte prudent un drum de 47 de km in starea lui. A inteles, totusi, situatia disperata a acestei familii.
Au ajuns in mai putin de jumatate de ora, fara incidente suplimentare, drumul aproape liber de dupa miezul noptii constituind un avantaj.
Dupa toate formalitatile de internare si un RMN de urgenta, David era ''cazat'' in patul alaturat tatalui lui... De mama au trebuit sa se ocupe in modul cel mai delicat cu putinta, avand in vedere intorsatura lucrurilor si a hipertensiunii arteriale, care in asemenea cazuri i-ar fi putut fi fatala.
RMN-ul a confirmat temerile medicilor : fractura de baza de craniu era grava, dar nu amenintatoare de viata. Insa hematomul intracranian ingrijora cel mai tare, pentru ca apasa centri vitali, marindu-si constant aria... Era hotarator ce avea sa se intample in urmatoarele 12 ore ! Stateau in expectativa, fiind pregatiti de o interventie de urgenta, nestiind totusi daca pacientul va supravietui...
Cati si mama sa stateau langa cei doi, neindraznind sa-si vorbeasca, palide ca niste statui de ceara... Doar Cati se gandea plina de amaraciune la vorba aceea din popor... ''Un necaz nu vine niciodata singur''...
Trecura ore lungi, zile fara inceput si fara sfarsit parca... Nimeni nu mai stia cate. Doar medicii care monitorizau starea celor doi, oarecum multumiti ca nu mai trebuiau sa intervina, dar si frustrati ca nici tatal, nici fiul nu se trezeau... Dar macar pe David l-au putut deconecta de la ventilatia mecanica.
In acea zi de iarna cumplita, cand ningea naprasnic, parca prevestind o avalansa din cer, David deschise ochii pentru prima data dupa 4 luni de coma. Cati incepu sa planga isteric, trezind-o pe mama ei, care adormise cu capul pe patul sotului ei.
-David, dragule, bine ai revenit ! Mami, cheama, te rog, medicul. Sa vada si el minunea !
Incercata doamna iesi sovaind din salon, parca neindraznind sa se bucure... Instinctul ei de mama ii soptea ceva ce ea refuza sa auda !
Pana sa revina, insotita de medic, tatal incerca si el cu oarece greutate sa deschida ochii, privind ratacit in jur. Ii tremura toata partea dreapta dar, incredibil, gandurile ii erau mai limpezi ca niciodata ! Privi spre fiul sau si il intreba in gand ''David, de ce m-ai chemat inapoi? Era asa bine, cald si lumina unde eram amandoi...''. David intoarse capul spre tatal lui si ii raspunse, tot in gand ''Tata, eu nu voi mai fi aici pentru mult timp, te-am chemat pentru a fi langa mama si langa Cati, sa le ajuti sa treaca peste aceasta durere...''
Nimeni nu intelegea nimic, doar cei doi se priveau in tacere, in timp ce ochii batranului se umplura de lacrimi. Isi privi pentru ultima oara fiul apoi inchise ochii, pentru a nu vedea ceea ce deja se declansa in patul de alaturi...
Stopul cardio-respirator fu ireversibil si David s-a reintors in acel ocean de caldura si lumina in care fusese pentru 4 luni. De data asta, pentru totdeauna... Doamna F. avusese dreptate ! Ea a simtit asta, dar alungase acest gand cu inversunare...
Batranul si-a revenit in proportie de 80% si le-a povestit sotiei si fiicei lui experienta de neuitat impreuna cu David si asta i-a ajutat pe toti trei sa sufere mai putin, stiindu-l pe dragul lor David departe de orice suferinta acum... Cati a vandut casa in care a locuit cu fratele ei si s-a mutat acasa la parinti. Nu mai vroia sa rateze nici o zi din viata lor, pentru atat timp cat Dumnezeu avea sa permita asta !

Nici nu apucase sa adoarma bine, cand telefonul suna strident. Era miezul noptii. Cine putea sa sune la ora asta?!?
Ridica nervos receptorul.
- Alo…
- Buna, sunt Ioana si imi cer scuze ca te deranjez la aceasta ora tarzie , dar esti singurul care ma poate ajuta in aceasta problema. Tocmai am primit un telefon de la politie prin care eram anuntata ca Adi este in arest pentru comercializare de droguri iar pentru ca nu am la cine sa apelez , am apelat la tine fiind si cel mai bun prieten a lui.
- Te rog sa te linistesti , chiar acuma merg acolo.
Dupa cateva clipe auzea doar tonul intrerupt , trecandu-i prin minte o gramada de intrebari. Ce ma fac eu acuma? Noi avem un copil de crescut, ce naiba a fost in mintea lui de face asa ceva?
  Constienta fiind ca parintii ei nu au fost de acord cu relatia lor , nici nu putea apela la ajutorul lor in acest moment fara sa nu trebuiasca sa raspunda la niste intrebari la care nici ea nu stia raspunsul.
   Dupa o vreme , care pentru ea inseamna o eternitate se auzi cheia in usa.
Se repezii inspre usa cu o ploaie de intrebari.
- Ce naiba a fost in capul tau de ai facut asta?
- La copilul nostru nu te-ai gandit? La mine sigur nu !
Atitudinea lui o enerva si mai tare . Nu scotea nici un sunet si se uita pierdut.
Gabi , prietenul lui cel mai bun  incerca sa o calmeze si incepu povestea .
- Ma simt putin vinovat pentru ca ai aflat cu ce se ocupa si mai ales in modul acesta. Sotul tau se ocupa cu vanzarea de droguri de multi ani , inca din perioada in care voi erati numai prieteni. Nu incerc sa-i iau apararea dar si anturajul are o mare parte din vina. Si banuiesc ca stii , ca odata ce te-ai apucat de asta este poate imposibil sa te lasi.
   Ioana era mult prea socata de ceea ce auzea sa mai poata reactiona in vre-un fel iar lacrimile ii curgeau siroaie.
- Stii, nu de la tine trebuia sa aud aceste explicatii si nu acuma , dar pe langa faptul ca mi-a distrus mie viata , viitorul copilului nostru si viitorul atator oameni orice mi-ar spune si oricate scuze si-ar cere ar fi in zadar. M-am luptat cu prea multa lume pentru relatia noastra , l-am iubit mult prea mult dar o singura noapte poate sterge toate amintirile frumoase traite cu el.
Acuma este mult prea tarziu si nici nu stiu unde sa ma duc , dar maine voi lua copilul si vom incepe o alta viata departe de acest om de nimic.

De cat timp erau casatoriti?  Io cred ca lucra ca agent secret si d'aia nu ii poate spune nimic. Nu iesea el atat de repede din arest.  

Mare ticalos de om!  Eu as veni cu episodul doi, asta e prea sec, dar se pare ca are mare succes si tocmai de aceea!   

Bravo, fetele!  

Poftim?!!   

Raluca si Queen!  
Myrk, nu pofti ca ti se-apleaca! 

Pe tine nu te vad pe pagina asta.  

Hai ca m-ati zapacit!  Cine-a zis ca poftesc?  Si daca poftesc, in nici un caz nu mi se-apleaca, poate doar se apleaca!  

Nici nu apucase sa adoarma bine, cand telefonul suna strident. Era miezul noptii. Cine putea sa sune la ora asta?!?
Ridica nervos receptorul.
- Alo…

-Aloo, striga el iar, plin de nervi ca bunatate de somn era pe cale sa dispara. Concomitent auzi tonul telefonului si soneria de la usa, si intelese...nu sunase nici un telefon, in schimb dincolo de usa de la intrare se adunasera toti dracii iadului care sunand, care bubuind cu pumnii in usa , si mai si schelalaiau ceva neinteligibil.
Isi trase bombanind halatul peste trupul pricajit, bajbai dupa ochelari si si-i anina de-o ureche, apoi se precipita spre usa care era pe cale sa sara din tzatzani.
Ca sa fie treaba treabä, in sprintul spre sursa harmalaiei, lovi cu piciorul gol tocul usii, auuuuuuuuu...gata sa se scape pe el de durere urla un ''tu-i scandura ma-sii'', si-n pragul isteriei deschise usa.
Inlemni, nu mai vazuse in viata lui ceva atat de hidos. Madam Afrodita de la 2, aia de locuia sub el, striga din toti rarunchii, cu ochii parca si mai bulbucati decat de obicei, cu cele 3 fire de par carunt rasucite pe 5 bigudiuri (doar ea putea reusi performanta), cu negul mare si paros ce-i atarna de barbie tremurandu-i in ritmul cascadei verbale, clantanindu-si cei cativa dinti ingalbeniti, in timp ce-si zburatacea mainile descarnate in toate partile.
-Tampitule, m-a costat o avere sa-mi zugravesc casa iar tu, chiorul dracului lasi apa sa curga in timp ce tragi aghioase, bäääääää, chem politia dobitocule , m-ai nenorocit, toate economiile mele le-am bagat in renovare ca sa te pisi tu pe ea mä ?
Lui Gogu ii fugise de-a binelea somnul, se uita fascinat la mumia din fata lui care se agita ca un copac desfrunzit si noduros in bataia furtunii. Se mai si incheiase stramb la halatul de-o curatenie indoielnica, care se mula perfect pe pieptul vestejit al femeii. Pana la urma se duse naiba si supararea, si pe Gogu mai ca-l bufni rasul, ce naiba vrea sa spuna Afrodita? Ce apa, ce zugraveala si mai ales ce economii? Se intamplase sa vada prin usa deschisa apartamentul batranei, coscovit si la fel de curat-murdar ca si capotul ei.
Atat i-a trebuit cotoroantei, sa vada ca il umfla rasul.
-Du-te si opreste apa aia neispravitule, stai si te holbezi la mine cu fata aia a ta de prostovan, da' o sa vezi tu cat te costa distractia asta. Si tu sa aduci meseriasi sa imi zugravesti din nou, sa-i aduci si sa-i platesti, ca io nu mai am un sfant, numai asa o inundatie imi lipsea.
-Da' la mine nu curge nici o apa vecina, asa ca nu vezi nici un chior de la mine, cred ca ai visat urat, ia zi...ai tras iar mai mult de-o dusca in seara asta?
-In pragul apoplexiei, Afrodita il impinse pe Gogu din pragul usii, si-o porni racnind spre baie. La un moment dat se opri si se intoarse triumfatoare spre Gogu:
-Ia zi mai putza, ce-i asta aici pe podea?
Gogu se uita prostit la apa care venea si tot venea pe sub usa de la baie. Scorpia tranti de perete usa , si fu randul ei sa se uite prostita. Robinetii de la cada si de chiuveta erau uscati ca Sahara, nici un strop de apa nu mai trecuse pe acolo de ceva timp. Dar peretii, eheheei...peretii erau o frumusete! Pe faianta albastra se prelingea apa de parca Gogu tocmai redecorase si-si instalase cascade ambientale pe pereti.
Iar apa aia venea de sus, de la Botezatu, ala cu moda. Isi cumparase apartamentul de sus de ceva timp, isi aducea acolo pipitele de care nu vroia sa se stie ca i-au trecut prin pat.
Femeia isi stranse pleoapele la timp ca sa nu ii sara ochisorii din orbite, si-l impinse puternic pe Gogu care aluneca si ateriza fara eleganta in fund, cu picioarele raschirate in aer si halatul zburand in laturi, lasandu-i Afroditei spre vedere o priveliste de zile mari: pispirica ala de Gogu avea o dotare de invidiat    Batrana se inmuie de tot si cu un zambet pofticios strecurat printre dintii lipsa din fata, anunta ca se duce pan' la domn' Botezatu, ca de la curvarul ala vine apa.
Apoi spuse suav, privind gales chipul uluit al vecinului ei:
-Dupa aia pun de o cafeluta domn' Gogu, ca tot ne-a fugit somnu, am si o palincutzäää, o bunatate, iti bat la usa cand sunt gata  

   

Foarte haioasa poveste .   , doro

multumesc ralu