Poezii hazlii

Balada lui Bote`

Undeva-n Băneasa, într-un sat de vile,
Bote stă-n tristeţe de mai multe zile.
Plânge şi suspină fiindc-a lui iubită
...A plecat la Cristea şi s-a-ntors spăşită.
Rolex-ul arată… unu şi jumate
Dar la vilă-n poartă oare cine bate?
- Eu sunt, dragă Bote, fosta ta iubită
Eu şi de la mama, m-am întors rănită.
Vreau să-ţi cer iertare, m-am făcut cuminte
Crede-mă pe mine, căci Cancan-ul minte.
Nu mai merg prin cluburi şi o ştii şi tu,
De când mi-ai dat verde n-am masă-n Bamboo.
Nu mai ies cu nimeni, crede-mă când zic,
Simt că fără tine nu mai am nimic
Am slăbit, n-am somn… nu pot sa trăiesc,
Hai, mai dă-mi o şansă, n-o să-ţi mai greşesc.
Te iubesc mult, Bote, nu ştiu dacă-ţi pasă,
Îmi e dor de tine, m-am întors acasă…
- Ce spui tu, străino! Ştii că ai tupeu?!
Dacă vrei iertare, nu ţi-o pot da eu.
Nu-ţi mai dau iertare, dragoste sau bani,
Dacă vrei acasă, fugi la Petroşani.
Poţi să dai la teatru, că ai plâns cu patos
De-a venit salvarea noaptea la Capatos.
Te-ai văitat la lume, şi-n orice ziar,
Poţi să-ţi ceri iertare, dar e în zadar.
Nu e prima oară, nu-i doar începutu’,
Ştii c-a scris “Cancanu” c-o ardeai cu Mutu.
Te-am iertat atunci, te-am lăsat în pace,
Ţi-am mai dat o şansă, însă n-am ce-ţi face.
Ştii că ţi-am dat totul, pentru-al tău surâs,
Şi tu ca răsplată, m-ai făcut de râs.
Am facut orice, ţti-am luat mii de lucruri,
Te-am plimbat prin lume, nu prin parc la sucuri.
Alţii-n locul meu te-ar ţine la chiuvetă,
Eu îţi iau maşina şi te fac vedetă,
Iar tu mergi la Cristea cu al meu BMW???
De esti tu Bianca, nu sunt Bote eu.
De azi, pentru tine ochii nu-mi mai storc
Te-am lăsat în urmă… nu mă mai intorc.
De eşti tu Bianca, cu adevărat,
Du-te prin Fratelli, fugi la agăţat.
Şi zicându-i asta, Bote intră-n casă,
Şi pe-a lui Bianca singură o lasă.
Şi ca şi final la această odă
Ea se-ntoarce-n cluburi, Cătălin… la modă.
.

Umor romanesc !

Pt. ca nu se face zilnic, 24 de ore.
Pauzele astea ma indispun !

Ai carte, ai parte...

Bula un timid baiat,
Dar in bancuri un expert,
Chipes, liceean dotat,
La carte insa absent.

Dar parintii cu relatii
i-a gasit o profesoara
sa-i ofere meditatii,
sa invete bunaoara...

I-a vorbit de punct, de dreapta,
Despre geometria-ntreaga,
Insa mintea lui neapta
Nu putea sa le-nteleaga.

Bula neatent mereu
Gandu-i era-n alta parte
Se uita la decolteu....
Nici un chef n-avea de carte.

- Bula ai iubit vreo fata?
La-ntrebat instantaneu..
- Nu. Sa fiu sincer, niciodata.
- Bine Bula, te-nvat eu.

Toamna pe ulita(parodie)

A-nceput de-acum sa cada
frunzele, incet, usor,
vantul bate binisor,
ciorile pe plopi, gramada,
canta-n cor.
Acum soarele-i cu dinti,
cerul pare mohorat,
norii ii tin de urat,
stau pe cer asa cuminti,
cat de cat.
Dar de-odata colo-n zare
norii negrii se aduna,
se porneste o furtuna,
scapara un fulger mare
si tot tuna
Un motan trezit, saracu`,
e-speriat de tevatura,
grivei, si el, pe masura,
vazand ca a dat de dracu’
fuge-n sura.
Nimanui nu-i e pe plac,
fug gainile-n cotet,
un curcan e nataflet;
nu pricepe –coctcodac-
nu-i istet.
Ceata e sub ascunzis,
gata e cu harmalaia
dar incepe dandanaia,
zgomot pe acoperis,
vine ploaia.
Gospodina iute, sare
sa bage in grajd o vaca,
se agita, se strofoaca,
e din cap pana-n picioare
uda leoarca.
Rapaiala se cam trece,
doar grivei, ca un netot,
a scos capul de un cot
si-a simtit o ploaie rece
chiar pe bot.
Acum totu-i linistit.
O ratusca, ca o bleaga,
intro balta capu-si baga,
cine stie ce-a gasit?
Truda vaga.
Orataniile-n curte
ies si ele la lumina.
Ulita acum e plina.
S-a facut pe nesimtite
zi senina.

Balada angajatului model


Imi place munca, bani de-ar fi
s-aduc in firma zi de zi.
...Il plac pe sefu' cel mai tare!
Si sefii lui, pe fiecare..

Iubesc biroul, ce-i pe el,
Concediul nu-l iubesc de fel !
Mobila gri plina de praf,
Hirtiile crescute vraf.

De munca mea sunt fericit,
Nimic atata n-am iubit .
Iubesc computerul fereastra
Cu scafirlia lui albastra.

Iubesc sedintele mai lungi
Cind am in creier cifre, dungi,
Iubesc, va spun acu' din nou,
Sa stau o viata la birou!

Imi place munca, as munci
Mai mult in fiecare zi.
Nu vreau salariu, nu vreau stima,
Mi-ajunge critica drept prima.

Nu vreau nimic, decit un pat,
Fix in biroul meu bagat,
Linga pc-ul meu cel drag.
Sa pot munci aci non-stop
Pina se urca firma-n top!

Nu vreau nimic, dar am un dor,
Vreau la biroul meu sa mor,
Si sa ma-ngroape-ntre dosare
Ca pe Eminovici in mare....

Bune toate !
Umor de calitate !
Multam !

Citit si eu ultimele postari. M-am distrat!

NOTE DE CROAZIERA

Marea era din ce in ce mai agitata,
Cerul devenise-apasator;
Vantul sufla cu-ndarjire turbata
Si vasul se balanganea ingrozitor.

Capitanul, la carma; sta-nfipt pe picioare,
Scruta orizontul calm ca un lord,
Iar calatorii, pe puntea cea mare,
Tremurau agatati de vreun stalp de babord.

Unul din ei, manifestand o teama jenanta,
Balbaia incontinuu ca un bigot:
-Mu-murim!... Ne ducem pe lumea cealalta,
Ne scufundam negresit, cu soareci cu tot!

O bunicuta a chirait pana la zei:
-Ce spui? Sunt soareci aici, pe vapor?!...
Valeu, capitane! Mi-e frica de ei...
Opreste vasul, te rog, ca vreau sa cobor!

Tiberiu Peka

O idee tampita

In plin sezon estival,
un profesor de curs liceal
facuse rost de doua bilete la mare.
Se bucurase tare
caci aveau cost redus
si, in plus,
erau rezervate-n hotel de elita.

Ca urmare, se-agita
si vrea sa imparta pe loc bucuria
sunandu-si sotia
la ea, la birou.
Dar, ca sa aiba ecou
surpriza urzita,
ii vine ideea tampita
sa-si schimbe glasul p-un ton
de craidon:

- Stimata doamna, ce-ati zice
de v-as face ferice
doua saptamani la Neptun?
Ati fi de-acord sa-nsotiti un nebun
de-atata iubire
cata a strans in poftire?...

Doamna, surprinsa placut,
exulta in felu-i stiut:

- Da draga, rezon...
dar cine-i la telefon?

Tiberiu Peka


Daca era barbat, nici nu mai intreba cine-i la telefon. Nu mai conta... daca EA voia

Ce mai conteaza / mare sa fie ...si hotel de lux !