DESPRE MUNCA

Oamenii muncesc in general prea mult pentru a mai putea fi ei insisi.
Munca este un blestem. Iar omul a facut din acest blestem o voluptate. A munci din toate fortele numai pentru munca, a gasi o bucurie intr-un efort care nu duce decit la realizari irelevante, a concepe ca te poti realiza numai printr-o munca obiectiva si neincetata, iata ceea ce este revoltator si ininteligibil. Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza.
Ea deplaseaza centrul de preocupare si interes din zona subiectiva intr-o zona obiectiva a lucrurilor, intr-un plan fad de obiectivitate. Omul nu se intereseaza atunci de destinul sau personal, de educatia lui launtrica, de intensitatea unor fosforescente interne si de realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevarata, care ar fi o activitate de continua transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de iesire din centrul fiintei.. Este caracteristic ca in lumea moderna munca indica o activitate exclusiv exterioara. De aceea, prin ea omul nu se realizeaza, ci realizeaza. Faptul ca fiecare om trebuie sa aiba o cariera, sa iintre intr-o forma de viata care aproape niciodata nu-i convine, este expresia acestei tendinte de imbecilizare prin munca.

Sa muncesti pentru ca sa traiesti, iata o fatalitate care la om e mai dureroasa decit la animal. Caci la acesta activitatea este atat de organica, incat el n-o separa de existenta sa proprie, pe cind omul isi da seama de plusul considerabil pe care-l adauga fiintei sale complexul de forme al muncii. In frenezia muncii, la om se manifesta una din tendintele lui de a iubi raul, cind acesta este fatal si frecvent. Si in munca omul a uitat de el insusi. Dar n-a uitat ajungand la naivitatea simpla si dulce, ci la o exteriorizare vecina cu imbecilitatea. Prin munca a devenit din subiect obiect, adica un animal, cu defectul de a fi mai putin salbatic. In loc ca omul sa tinda la o prezenta stralucitoare in lume, la o existenta solara si sclipitoare, in loc sa traiasca pentru el insusi - nu in sens de egoism, ci de crestere interioara - a ajuns un rob pacatos si impotent al realitatii din afara. Ideea din spatele citatului este ca munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult, cu atat te transformi mai mult intr-un automat, robot. Ti se diminueaza sau chiar dispare timpul sa-ti pui intrebari, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, artei, amicilor, persoanei iubite, adica exact ceea ce ne defineste ca oameni. Viata ti se petrece intr-o rutina obositoare (de la a da cu sapa, pana la a aduna cifrele intr-un cabinet de contabil si chiar pana la a preda aceeasi materie, ani de-a randul, elevilor de aceeasi varsta), pe care cand o termini, nu mai poti face altceva decat sa dormi, pentru a o putea lua de la cap a doua zi.

Munca in exces dezumanizeaza si de aceea e imperativ sa vedem munca cel mult ca pe un rau necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de cate ori avem ocazia, daca vrem sa ne pastram integritatea fizica si sanatatea mintala.
In consecinta, repet ca cei care umbla dupa placeri scumpe, chiar daca au, uneori, un mic plus de satisfactie dintr-o mancare luata la un restaurant de lux, fata de cea luata la cantina, sunt per total in pierdere, daca au facut nesabuinta sa munceasca pentru a avea banii pt. respectiva distractie.

De acord!

aveam un prof care mereu ne spunea..viata incepe dupa orele de program
mai nou, se continua cu putine ore de viata si cateva ore de somn

Cioran a fost un filozof ...intr-un interviu acum vreo 20 de ani povestea cum a reusit sa nu '' munceasca '' in anii de inceput , cand aflat la Paris incerca sa-si gaseasca drumul si traia de pe o zi pe alta mancand la cantinele studentesti ...imi place Cioran,...cand am timp si mintea limpede deschid cate o pagina cu el si incerc sa mai descopar ceva in nebuloasa gandirii sale ....

Munca ...zambesc ...fara acesta munca noi n-am sta la taclale pe forum ci probabil ne-am hrani si acum cu fructe, frunze si alte radacini apoi , intr-o stare de lene crunta ne-am face siesta puricandu-ne reciproc...oricat am denigra-o este un rau foarte necesar

am urmarit si eu reportajul acela
imi amintesc ca il citisem recent pe cioran si m-am gandit ca stilul lui de viata era atat de lejer, iar scrierile lui atat de acute si de profunde
pentru mine munca este ceva din care sa obtin ceva placere si suficienti bani cat sa nu le duc lipsa

Mie-mi place sa muncesc. Si orice munca am facut, am facut-o cu placere, am avut satisfactia lucrului terminat.
Mie nu mi se pare ca dezumanizeaza si nu ma dau in laturi nici de la munci "murdare". Am facut si wc-uri luna, chiar daca nu era treaba mea. Am reparat si echipamente electronice, in loc sa tip la prostu' a carui treaba era s.a.m.d.
Nu ma deranjeaza ca mai fac si din treburile altora si in plus le fac in asa fel de-mi ramane si timp liber pentru sufletelul meu.

seaman65 a scris:Mie-mi place sa muncesc. Si orice munca am facut, am facut-o cu placere..
Nu ma deranjeaza ca mai fac si din treburile altora si in plus le fac in asa fel de-mi ramane si timp liber pentru sufletelul meu.

Aici e problema si insasi Cioran specifica ''munca in exces dezumanizeaza''....chiar daca ne place ce facem si unii muncesc cu placere , e vorba de cum ne impartim timpul si ''pentru sufletul nostru ''.......

Munca elibereaza, ziceau nemtii.

Unde tragem linie si spunem ca de aici este munca in exces? Peste 8 ore? Sau munca peste 8 ore neplatita in plus?
In secolul nostru, cand firmele serioase aranjeaza pauze de sport, sali, cursuri platite de angajator pentru relaxarea angajatilor, pentru ca astfel muncesc mai bine, numai cine nu vrea nu intelege cum sa-si tina oamenii. In cazul asta Cioran este putin invechit din punctul de vedere al expresiei cu pricina. In ziua de azi nici sindicatele nu-si mai au rostul, in firme serioase. La fel ca si cu semnele de circulatie scoase in unele zone.

Nu stiu Seaman , unde s-ar putea trage linie si unde nu ...revenind la cele spuse de Cioran , e drept ca n-o fi muncit fizic sau a facut-o intr'o masura nesemnificativa , insa toate gandurile asternute pe hartie si nu haotic ci dupa anumite coordonate ce l-au facut unic , lucrarile lui , nu tot prin munca au fost realizate ?!
E dificil de facut o diferentiere clara inre munca si nemunca ... bine, nu amestecam morala ca nici dracu' nu-i mai da de capat atunci

Cert este ca Cioran este un mare om, ca si altii de talia lui. Multe din invataturile lor ne-au fost de folos, multe inca sunt de actualitate. Unele insa au ramas in urma vremurilor si e normal sa fie asa. Luam si noi ce-i bun de la ei, mai ignoram ce-i perimat (ca n-avem incotro), desi de multe ori consideram ca am evoluat, insa gresim lasand deoparte chestii vechi, care dupa o vreme se dovedesc mult mai bune decat cele pe care noi le-am considerat revolutionare.

Nu stiu zau, cat de bine ne face progresul. Ne zbatem sa gasim materiale noi si descoperim ca provoaca ba cancer, ba stress, sau Dumnezeu stie ce. Ne intoarcem spasiti (unii din noi) la cele vechi, insa de multe ori prea tarziu.

Daca n-am accepta progresul cu partile lui bune si rele ar trebui sa ne omoram intre noi , altfel n-am subzista peste 6 miliarde pe acest pamant din ce in ce mai mic parca pentru noi .....

Atata vreme cat Consumul este in capul listei de prioritati si calitatea produselor este afectata, asta cu buna stiinta. Orice lucru "revolutionar" are ca prima "calitate" o durata de viata redusa. Asta nu numai pentru a creste artificial rata vanzarilor dar si de teama produselor similare de mai noua generatie.
Ramane insa in discutie calitatea produselor alimentare, aici ar trebui mai multa atentie, in definitiv, volumul de vanzari la un produs stabileste si durata lui pe piata. Nu e o regula obligatorie dar este generala.

Hai sa nu fim copii ...nu putem produce hrana eco pentru toata populatia planetei ...defrisarile si industrializarea sunt absolut necesare ...perpetuarea consumului de combustibili fosili desi afecteaza grav mediul si implicit pe noi se va face inca multi ani nu din lipsa alternativelor ci fiindca schimbarea intregului proces este imposibila in 10-20 de ani ...nimeni nu vrea sa renunte la masina pentru tren, autobuz sau bicicleta ...urcam pe o scara a evolutiei , o evolutie industriala si nu stim inca ce va fi la capatul ei - daca exista unul .
Cale de intoarcere nu vad .......

cred ca mai rau este ca nu se vrea producerea de masini care consuma putin si care sa fie rezonabile ca pret
cat despre biciclete, am fost intr-o capitala europeana care cu incetul redusese deplasarea cu automobilele in favoarea bicicletelor
dar asta nu poate porni de la cetatenii dornici sa mearga cu bicicleta la servici
era mai degraba o actiune a primariei, aveau locuri speciale in care sa-si lase bicicletele, nu doar o banda minuscula si care se intrerupe pe alocuri, ci una cat pentru masini, locuri speciale in care puteai sa-ti lasi masina atat in statia de metrou cat si in vagoane
si, bonusuri de la firma