Fiziognomia

Fiziognomia este ştiinţa de a recunoaşte caracterul (nu întâmplările destinului) omenesc în cel mai larg sens al cuvântului pornind de la înfăţişarea lui exterioară; fizionomia în sensul cel mai larg ar fi aşadar tot ce ţine de înfăţişare la un corp omenesc şi la mişcările acestuia, în măsura în care din aceasta putem deduce câte ceva cu privire la caracterul omului.

Câte caractere diferite poate avea omul simultan, cu alte cuvinte, din câte puncte de vedere poate fi privit omul, tot atâtea tipuri de fizionomii poate avea una şi aceeaşi persoană.

În acest sens, fiziognomia cuprinde în sine toate caracterele omeneşti din care împreună rezultă un caracter de ansamblu complet. Ea ia în calcul caracterul fiziologic, cel temperamental, cel medical, cel fizic, cel intelectual, cel moral, cel habitual, caracterul dexterităţii, cel social sau colocvial şamd.

Rolul fiziognomiei este deci de a găsi tocmai această expresie simplă sau compusă a unuia din caracterele specifice corpului sau înfăţişării omului. În măsura în care dezvăluie doar caracterul din expresia exterioară corespunzătoare lui, ar trebui numită fiziognomie empirică; în măsura în care însă ea poate indica şi cauzele, motivul şi raportul nemijlocit dintre această expresie şi caracterul însuşi, ar trebui numită fiziognomie teoretică sau transcendentă.

Există şi o fiziognomie anatomică, despre care însă vom spune câte ceva abia în schiţa fiziognomiei ca atare.

Fiziognomia cuprinde aşadar două părţi, cea istorică şi cea filozofică. Acestea trebuie evident diferenţiate. Partea filozofică va rămâne pesemne încă multă vreme cea mai dificilă preocupare a încercărilor omeneşti. Dacă acesta s-ar afla în puterea noastră, am deţine dintr-o dată cheia către toate adâncurile naturii umane.

Despre utilitatea fiziognomiei

După ce considerăm că am prezentat realitatea fiziognomiei, a sosit vremea să să spunem câteva cuvinte şi cu privire la utilitatea acestei ştiinţe.

Nu suntem oare cu toţii de acord că interacţiunea cu oamenii este primul lucru de care ne lovim în lume? Omului îi este dat să aibă de a face cu alţi oameni. Cunoaşterea omului este sufletul acestei interacţiuni, ceea ce face interacţiunea vie, plăcută şi folositoare; aceasta este de asemenea într-o anumită măsură absolut indispensabilă fiecărui om. Mă refer cu precădere la acea cunoaştere a omului care nu depinde de descoperirile intenţionate la care poate conduce familiaritatea unei anumite persoane. Pot pronunţa cuvintele: om de stat, păstor de suflete, predicator, medic, comerciant, prieten, binefăcător, stăpân al casei, tovarăş de căsnicie, doar pentru a convinge simultan pe cel ce le aude că este o ştiinţă avantajoasă şi indispensabilă pentru oricine, aceea care ne permite să cunoaştem caracterul omului pornind de la înfăţişarea lui exterioară; cel puţin acea latură a omului cu care avem de a face. Sunt de asemenea convins că dacă tot ce ţine de fiziognomie - pe care unul sau altul o cunoaşte (mă refer atât la cea riguroasă, cât şi la cea confuză) fără s-o ştie -, ar fi scos din lume doar pentru o zi, milioane de acţiuni şi iniţiative care fac cinstea umanităţii, ar fi lăsate baltă; şi că siguranţa noastră - care se bazează pe o sumă de aparenţe presupuse sau gândite confuz, observate precis sau doar simţite, în tot ceea ce facem nemijlocit împreună cu alţi oamenii, -, ar fi slăbită simţitor şi ar fi făcută să se clatine.

O fizionomie frumoasă a unui om este pentru cunoscător una din cele mai bune recomandări , şi nu îmi fac rezerve din a spune, una din cele mai sigure pe care i le dă Dumnezeu însuşi; pe care inima o primeşte imediat, umplând-o cu bucurie şi iubire. Fizionomia este un izvor al celor mai rafinate şi elevate sentimente; un nou ochi pentru a observa expresiile infinit de variate ale înţelepciunii şi bunătăţii divine, şi pentru a-l vedea în noi frumuseţipe Creatorul demn de a fi slăvit al naturii umane, care a pus atât de mult adevăr şi armonie în aceasta. Acolo unde ochiul obtuz şi neexersat al celor neatenţi nu presupune nimic, un cunoscător exersat al chipului omenesc descoperă inepuizabile surse ale plăcerii celei mai spirituale, morale şi candide. Doar acela o înţelege pe cea mai frumoasă, mai convingătoare şi mai corectă, cea mai riguroasă şi mai plină de înţeles dintre limbi, limba naturii geniului intelectual şi moral; limba naturii înţelepciunii şi virtuţii. El o citeşte chiar şi pe faţa acelora care nu ştiu că o vorbesc şi ei; el recunoaşte virtutea, indiferent cât de ascunsă ar fi aceasta. Cu o încântare ascunsă pătrunde fiziognomistul binevoitor în interiorul omului şi observă acolo cele mai elevate însuşiri care se vor dezvolta poate abia în veşnicie. El distinge în caracter ceea ce este permanent de ceea ce este doar obişnuinţă şi obişnuinţa de ceea ce este întâmplător. El judecă astfel omul în raport cu sine însuşi, nu pornind de la ornamentele lui exterioare. Fiziognomia înfrăţeşte inimile; ea pune temelia celor mai durabile şi mai nobile prietenii; ea intensifică plăcerea interacţiunii; ea spune inimii când trebuie să vorbească şi când să tacă, când să avertizeze şi când să încurajeze, când să consoleze şi când să admonesteze.

Ea este indispensabilă educaţiei copiilor şi ucenicilor. Căci ea arată mai mult decât toate acţiunile şi cuvintele; ea arată însuşirile intelectuale şi morale. Dar nu vrem să ascundem faptul că într-o inimă răuvoitoare ea devine o sabie distrugătoare; o sursă de diabolică suspiciune. Într-un cuvânt, se poate abuza de ea sau ca de orice alta ştiinţă, sau poate fi pusă în slujba a ce e mai bun în om, a virtuţii şi religiei, mai mult decât o sută de alte ştiinţe.

Marele filozof al antichitatii, Platon, a studiat si el temperamentul omului pornind de la asemanarile dintre om si animal.

La intrarea in cladirea academiei pe care o fondase Platon, era scris: "Sa nu intre aici nici un om cu forma urata sau dizarmonioasa". Aceasta inscriptie arata ca Platon cunostea foarte bine faptul ca uratenia din afara exprima uratenia sufletului, adica caracteristicile omului respectiv.

Si Aristotel recunostea aceasta legatura dintre figura umana si caracteristicile unor animale. El sustinea ca chipul prostilor seamana cu cel al magarului, iar chipul celor falsi cu cel al pisicii. Poate de aici gravitatea jignirii care se aduce cuiva atunci cand i se spune ca "e un magar".

Dr. Deker a recunoascut si el aceasta asemanare careia ii da anumite interpretari. Vom prezenta in continuare cateva din interpretarile pe care le da dr. Deker, asemanarilor dintre fiziologia umana si cea animala.

Berbec: simplu, bun, dulce, dar incapatanat si imitator (slujeste drept tap ispasitor);

Boul: neglijent, apatic, serviabil, supus;

Bufnita: putin imaginativ, putin curajos, putin docil, dar ordonat, moderat;

Calul: fudul, dar generos;

Camila: harnic, sobru, dar sarcastic si rece;

Cainele: curajos, credincios, devotat;

Corbul: rapace, imprudent, hraparet;

Dihorul: curios, agitat, foarte viclean, sacaitor;

Lupul: generos, ferm, caracter nobil, prudent, calm, maretie;

Maimuta: viclean, lingusitor, perfid, fricos, inclinat spre furtisag, betiv, trandav;

Magarul: lenes, marginit, lacom de placeri materiale;

Pantera: irascibil, lipsit de snsibilitate, pornit spre inselaciune;

Papagalul (nas carn, barbie trasa inapoi): superficial, guraliv, iritabil;

Pisica: egoist, lingusitor, prefacut;

Porcul: lipsit de sentimente si delicatete, rau, lacom;

Ursul: mizantrop, nesociabil, grosolan;

Vulpe: foarte siret, foarte rabdator, circumspect, tendinte egoiste, lingusitor;

Vulturul: superior, curajos, rezolut.

.....iar chipul celor falsi cu cel al pisicii.

Aici sunt de acord. Si eu, cand imi vad pozele, ma gandesc: "Ce pisicoasa sunt "

Tipurile planetare

Psihoastrologia dispune de un sistem caracterologic planetar, de inspiratie mitologica, ale carei origini se pierd in negura timpului, sistem care este bazat pe notiunea de tendinta dominanta. Abordarea poate parea sumara, dar ea furnizeza cateva jaloane interesante. In acest sistem sunt descrise opt tipuri de baza, a caror combinare, in proportii variabile, reproduce intreaga diversitate a tipurilor umane observabile. Iata aceste tipuri :

- Tipul Marte, cu dominanta instinctului combativ; fata scurta, cu aspect dur, osos, maxilar colturos, barbia indreptata inainte, pometi proeminenti, nas acvilin si fruntea inclinata spre inapoi. Psihologic, tipul Marte este facut pentru actiune, miscare, lupta si viata fizica intensa; este pasionat, impulsiv si antrenant spre obiective greu de atins.

- Tipul Venus, cu dominanta instinctului feminin. Morfologic, are fata rotunjita, ochii si gura mari, iar nasul mai curand mic. Psihologic, are instinctul maternitatii si al familiei, este conciliant, calm, lent dar activ; abordeaza probleme intr-o maniera foarte intuitiva, are simtul realitatilor concrete.

Aceste tipuri, Marte-Venus, dau opozitia tipului viril si a tipului feminin, fiind notiuni temperamentale, absolut independente de sex.

- Tipul Pamant, cu fata masiva, osatura si musculatura grosolane, barbie mare si frunte ingusta, nasul si gura sunt mari si ochii sunt mici. Psihologic nu se intereseaza decat de partea materiala si utilitara a lucrurilor ; are forta fizica si ritm lent ; foarte instinctiv, mult bun-simt, dar putina imaginatie.

- Tipul Mercur, are osatura usoara, fata triunghiulara cu varful in jos ; receptorii - ochii, nasul, gura, urechile – sunt fini. Psihologic este un intelectual, cu spirit viu, dar cu o tendinta de superficialitate ; are o mare sensibilitate si cauta in orice calitatea.

Aceste tipuri, Pamant-Mercur, dau opozitia tipului material cu tipul spiritual; in timp ce tipul Pamant cauta cantitatea, tipul Mercur cauta calitatea.

- Tipul Jupiter, cu fata larga, dreptunghiulara, cu colturile rotunjite, osatura fetei solida, imbracata in rotunjimi; receptorii au dimensiuni mari. Psihologic, este extravertit, atasat bunurilor materiale, vietii sociale, este sensibil la onoruri; are inteligenta practica, buna pentru afaceri.
- Tipul Saturn, cu fata osoasa si alungita, marcata de adancituri si ridicaturi, receptorii retractati, maxilar solid, mai degraba inalt decat larg. Psihologic, este introvertit, mare sensibilitate, reflectie si abstract, inclinat spre solitudine.

Aceste tipuri, Jupiter-Saturn, dau opozitia tipului expansiv cu tipul interiorizat; la aceste doua tipuri cele trei etaje ale fetei sunt dezvoltate aproape egal; opozitia apare intre dilatatia primului si retractia celui de al doilea.

- Tipul Soare, seamana cu tipul Mercur, dar forma fetei este mai plina si mai blanda, receptorii mai carnosi, fruntea mare si dreapta, expresia privirii este sincera si luminoasa. Psihologic, predomina viata spiritului, inteligenta intuitiva, imaginativa si sintetica, sensibil la frumos.

- Tipul Luna, are fata rotunjita, trasaturi cazute, barbie dubla sau chiar tripla, receptorii lipsiti de tonus, frunte mare in forma de ogiva. Psihologic, inclinat spre reverie, spre artistic; caracterul este lipsit de fermitate.

Aceste tipuri, Soare-Luna, dau opozitia tendintei imaginativ- activa si cea imaginativ-pasiva.


Dupa forma geometrica a fetei, aceasta poate fi :

- triunghiulara, cea a omului spiritual, intelectualul prin excelenta;
- patrata, cea a instinctiv-impulsivului;
- rotunda, cea a realist-pragmaticului;
- ovala, cea a afectiv-sentimentalului.

Cum este si firesc, toate aceste tipuri esentiale de figuri, prin numeroase combinatii si prin prisma detaliilor lor, pot da nenumarate alte tipuri.



Detalii ale fetei

Detaliile anatomice ale fetei : fruntea, nasul, ochii, urechile si celelalte, sub aspect strict anatomic, fac obiectul somatometriei, domeniu al stiintei medicale. In aceasta a doua parte, ne vom ocupa de ele, din punct de vedere al legaturii lor cu insusirile psihice ale omului. Este bine de stiut ca factorii sociali, mediul, educatia, starea materiala, sistemul traditiilor si al credintelor, climatul cultural etc. - joaca un rol cel putin tot atat de important ca si factorii ereditari-biologici in determinarea insusirilor psihice ale omului. Daca in prima parte ne-am ocupat de forma fetei, acum vom intra in detaliile ei - fruntea, sprancenele si ochii.


Fruntea

Desi se crede ca fizionomia priveste aspecte distincte ale vietii si in acest context, despre frunte se spune ca viata intelectuala poate fi „citita” pe ea, trebuie sa fim circumspecti pentru ca, uneori, aparentele inseala. O frunte bine proportionata arata echilibru in viata spirituala ; o frunte inalta - aptitudini pentru studiu si instruire, constiinciozitate. O frunte foarte inalta si stramta denota o inteligenta egoista, multe calcule in interes personal, pe cand o frunte foarte inalta si lata arata o inteligenta deosebita, mare putere de abstractizare si de concentrare, mult simt moral. O frunte joasa si larga denota inteligenta, intuitie, perseverenta, imaginatie si spontaneitate, pe cand o frunte joasa si stramta arata spirit de imitatie, tendinta de a fi dominat, lipsa de imaginatie, superficialitate, nehotarare, devotament, incapatanare.
Ridurile fruntii. O frunte fara riduri arata ipocrizie, o fire rece, insensibila, capabila de lasitate. Cu riduri orizontale exprima moliciune, lipsa de hotarare in gandire si actiuni. Cu riduri verticale, capacitate de a se angaja in actiune, energie. Cu riduri fixe : inteligenta mediocra, actiuni negandite. Cu riduri deasupra ochilor - spirit greoi, dar dotat pentru cele mai curioase activitati. Daca fruntea este strabatuta de o vena uniforma, arata o mare capacitate intelectuala si o ambitie nestramutata.


Sprancenele

Arcul sprancenelor este un semn distinctiv important; sprancenele arcuite aproximativ intr-un semicerc arata sentimentalism, imaginatie, amabilitate si tact; bine arcuite arata indulgenta, suflet deschis, molatic. Arcuite usor, exprima simplitate, franchete, sinceritate deplina. Arcuite mai ales in centru: altruism, conservatorism, constiinciozitate, pesimism.
Pozitia sprancenelor; departate de ochi arata indiferenta, ezitare, slabiciune si nesofisticare; apropiate de ochi arata hotarare, vointa, dar si posibil sadism. Sprancenele drepte si orizontale denota o fire ardenta ascunsa sub o crusta de gheata, fire mandra, independenta, originalitate, ambitie, stapanire de sine. Sprancenele imbinate la radacina nasului arata o fire suspicioasa, nesincera, necinstita. Sprancenele departate una de alta : sociabilitate, bunavointa, optimism, dinamism, inconstanta.
Firele din sprancene sunt si ele un element de luat in seama ; daca sunt dese si inegale denota inteligenta si autoritate ; daca sunt stufoase numai la mijloc - prefacatorie, viclenie, siretenie ; daca sunt scurte si stufoase - memorie buna, hotarari intarziate, actiuni pripite. Sprancene foarte rare sau lipsind: denota slabiciune si foarte putine talente. Dese si inegale arata inteligenta si fermitate.


Ochii

Despre ochi se spune ca sunt „oglinda” sufletului.
Dupa culoare, ochii albastri arata o natura cinstita, fidela, ferma ; ochii albastri deschis: blandete, farmec, lipsa simtului practic, pe cand cei albastri inchis arata omul cu idei profunde, dar convingeri nehotarate. Ochii caprui indica un spirit viu, intreprinzator, dornic de actiune ; ochii caprui-verzui arata spiritul combativ, curajul si talentul, iar cei caprui-galbui exprima talent, capacitate de exprimare, dorinta de evidentiere. Ochii verzi exprima perfidie, viclenie, lentoare, nepasare ( sau, cum zice proverbul: „ochii verzi - niciodata sa nu-i crezi” ). Este de mentionat ca, in aceesi masura, persoane cu ochi vezi au dovedit curaj, constanta in decizii si puterea de a invinge. Ochii negri sunt mult mari rar intalniti ; ei arata o fire pasionala, vicleana, iscusita, agresiva si razbunatoare.

Dupa distanta dintre ochi. Daca distanta normala este aproximativ lungimea unui ochi, ochii apropiati arata concentrare, vointa, gelozie, intuitie, claritate in gandire, malitiozitate, iar cei indepartati arata inconsecventa, infidelitate, generozitate si simt al frumosului.

Dupa pozitionare, ochii pot fi : iesiti din orbite, ceea ce denota lene, desfranare, viciu si fapte reprobabile ; ochii gaunosi, ascunsi arata un caracter iscoditor, de spion, tradator si cu slabiciuni omenesti ; ochii infundati, profunzi arata invidia si rautatea.

Dupa forma, ochii pot fi rotunzi ceea ce arata pragmatism, consecventa, inteligenta, tandrete, imaginatie, senzualitate, sau pot fi migdalati ceea ce denota originalitate, ingeniozitate si uneori egoism.

Dupa marime, ochii pot fi mici si arata pragmatism, rationalitate, curaj, hotarare, energie, perseverenta ; sau pot fi mari si atunci este vorba despre farmec, generozitate, sensibilitate, spirit meditativ si de independenta.


Alte detalii ale fetei


Obrajii

Obrajii rotunzi arata un spirit agreabil, plin de voie buna, sociabil, mistic, senzual ; obrajii carnosi arata simt artistic, sensibilitate, entuziasm, inocenta. Obrajii drepti, slabi, ascund luciditate, capacitate de abstractie, hotarare, austeritate, gravitate si asprime, pe cand obrajii supti denota o fire meditativa, inchisa in sine, devotata, puternica si cu spirit de initiativa. Obrajii scofalciti arata un tip suparacios, melancolic, uneori bolnavicios. Obrajii foarte netezi arata nulitate spirituala, lipsa simtului responsabilitatii ; obrajii brazdati denota inclinatie pentru viata rustica, fara pretentii, fara excese si care simte bucuria muncii sale. Obrajii ridati adanc, vertical indica un tip cu perseverenta, simt al datoriei, ambitie si norme morale stricte. Obrajorii cu gropite arata amabilitate, altruism, sociabilitate. Cu pometii ridicati spre ochi, este generos, milos, usor impresionabil.


Nasul

Dupa forma sa nasul spune si el, multe. Un nas acvilin spune despre vanitate, spirit de decizie, dorinta de a conduce; daca este acvilin-ingust arata despotism. Un nas drept arata farmec, amabilitate, sensibilitate, dorinta de lux, iubire de frumos, inconstanta, superficialitate, indiferenta. Nasul carn arata o fire afectuoasa, sociabila, ambitiosa, senzuala si cu bun-gust.
Dupa varful nasului : cu varful ridicat - voie buna, neindemanare, fire prietenoasa ; cu varful curbat in jos : originalitate, creativitate, idealuri inalte, inclinatii filosofice, conceptii morale stricte; cu varful intr-o parte, interiorizare, iritabilitate, sensibilitate, intuitie, neincredere si intoleranta.
Dupa dimensiune : nasul mare vorbeste despre bunatate ; nasul mic despre delicatete ; nasul fin despre inteligenta si spirit, iar nasul gros despre rautate.
Narile inguste arata suspiciune, siretenie, fire ascunsa, iar narile largi, pragmatism, capacitate de sinteza, senzualitate.


Urechile

Urechile mari indica dinamism, impulsivitate, spirit ilogic ; urechile mici - eleganta, imaginatie, politete, fire afectuoasa. Daca urechile sunt foarte mici, tipul este timid si prefera izolarea ; daca sunt rotunjite este o fire afectuoasa, nehotarata si duioasa ; daca sunt ascutite denota incapatanare, inflexibilitate, vioiciune, simtul umorului. Daca urechile sunt departate de cap arata pragmatism, siretenie, sinceritate, fire afectuoasa, fidelitate si... uneori cruzime.


Gura

Dupa dimensiune : gura mare indica senzualitate, ambitie, dinamism, impulsivitate, pasiune si spirit ofensiv; gura mica denota simt estetic, superficialitate, finete, egoism.
Dupa pozitia ei : gura bine inchisa arata fermitate, disciplina, orgoliu; gura deschisa, mentalitati simple, suflet slab, idei putine; gura intredeschisa indica nehotarare, neliniste, teama, lipsa de actiune; o gura dreapta ca o linie indica luciditate, dinamism, pragmatism dar si lipsa de imaginatie.
Dupa buze : cele carnoase arata o senzualitate evidenta, imaginatie, energie, creativitate, sensibilitate, altruism. Daca sunt fin conturate, buzele arata pragmatism, ambitie, incredere in sine si... sfiala. Daca buza de sus este mai groasa, individul este o fire plina de tact si toleranta, sociabilitate, afectuos si usor dependent; daca buza de jos este mai groasa tipul este lucid, original, fire dificila, independenta si critica.
Dupa dinti : gura cu dintii regulati denota farmec; cu dintii iesiti in afara, „de iepuras” indica inteligenta si spiritul vioi. Dintii foarte albi arata candoare si inocenta, iar cei galbeni spun ceva despre o natura vicioasa.


Barbia

Dupa forma. Barbia cu gropita indica senzualitate, intelepciune, creativitate, comunicativitate, prudenta, amabilitate, in fine, arata o fire agreabila. O barbie patrata denota fermitate, pragmatism, curaj; o barbie dreapta arata raceala sufleteasca; barbia ascutita - egoism, lipsa de luciditate si impulsivitate. O barbie rotunda ne vorbeste despre blandete si generozitate, despre intuitie si duiosie, arata o fire tandra, devotata, cinstita, dar usor inconsecventa.
Dupa pozitionare, barbia iesita in afara arata tenacitate, orgoliu, incapatanare; mai putin iesita in afara indica spirit de contrazicere, inteligenta, spirit temerar. Daca barbia este lipsita de proeminenta denota inconstanta, melancolie, slabiciune, sfiala si docilitate.


Gatul si pozitia capului

Un gat lung si subtire arata docilitate, sfiala, vioiciune; un gat scurt si gros indica un spirit temerar, incapatanat, usor sadic.
Capul aplecat in fata arata modestie, neincredere in sine si timiditate; capul lasat pe spate arata incredere in sine, mandrie, infatuare, uneori dispret ; capul inclinat intr-o parte arata o fire agreabila, afectuoasa, comunicativa, usor orgolioasa.

V-am oferit in acest scurt „serial”, o seama de indicatii asupra trasaturilor fetei si ce anume arata ele. Este necesar sa spunem ca multitudinea de combinatii - de care suntem convinsi ca v-ati dat seama - pune pe amatori intr-o oarecare dilema. Ca sa va obisnuiti cu acestea, luati o oglinda si... incercati sa faceti „portretul” propriei fizionomii, pe cat de obiectivi puteti fi. S-ar putea sa aflati lucruri noi despre dvs...

Fiziognomia înfrăţeşte inimile; ea pune temelia celor mai durabile şi mai nobile prietenii; ea intensifică plăcerea interacţiunii; ea spune inimii când trebuie să vorbească şi când să tacă, când să avertizeze şi când să încurajeze, când să consoleze şi când să admonesteze.

E un citat extras din tema Fiziognomia postata de habibi. Ar fi mult de comentat, am retinut ca o esenta aceasta concluzie teroretica. De fapt, e vorba despre perceptie si interpretarea unor trasaturi umane... Iti trebuie antrenament, capacitati speciale genuine: sa poti interpreta din gestica si fizionomia unei persoane, daca e innobilata de virtute sau e posedata de intuneric. Pare o provocare pentru cei care doresc sa se initieze in asa ceva!

Nu-i chiar asa greu valeria, trebuie doar sa fii atent, sa inveti sa asculti, sa inveti sa comunici.

O echipă de cercetători de la Universitatea Erasmus din Rotterdam a identificat cinci gene asociate cu forma facială, informează BBC News.

Această descoperire ar putea oferi într-o bună zi informaţii valoroase despre fizionomia unui om doar pe baza ADN-ului său şi ar putea avea aplicaţii în criminalistică.

Până acum, nu se ştia nimic despre genele responsabile de forma fizionomiilor umane.

"Aceste prime rezultate încurajatoare marchează începutul înţelegerii din punct de vedere genetic a morfologiei faciale umane. Poate, cândva, va fi posibil să desenăm portretul robot al unei persoane doar pe baza probelor de ADN lăsate, ceea ce ar avea aplicaţii interesante, de pildă în criminalistică", a explicat profesorul Manfred Kayser, principalul autor al studiului.

Profesorul Kayser şi colegii săi au identificat cinci gene candidate asociate cu diferite forme faciale, gene cunoscute ca PRDM16, PAX3, TP63, C5orf50 şi COL17A1. Aceste asocieri înseamnă că probabilitatea unei anumite forme faciale poate fi estimată, însă trasarea integrală a portretului pe baza ADN-ului încă este o perspectivă îndepărtată.


SURSA

Adica dintr-un fir de par scapat la locul crimei, iti apare poza in ziare.

In cazul unei transfuzi de sange sau transplant se schimba ceva in fizionomie?

Transfuzia de sange nu-ti modifica ADN-ul.

Am sa completez putin raspunsul pentru aristeu cu un articol scris de Mirahorian, in care explica ce anume poate schimba ADN-ul.

Citeste articolul aici !

Multumesc, sper sa gasesc raspunsul la intrebarea mea, nu ma intereseaza prea mult despre schimbarea ADN-ului