Invatamantul romanesc.....incotro?
+21
atat de simplu
sistrel
puricelu
Lorenne
elis27
veronica_franco
Asgard
parwous
Nicole
tegeusa
Melodia
oli
daffy_
serpico
Tizona
seaman65
Radu
shadow
habibi77
Mr Nobody
pitulicea
25 participanți
Pagina 1 din 11
Pagina 1 din 11 • 1, 2, 3 ... 9, 10, 11
Invatamantul romanesc.....incotro?
In marginea fostei dezbateri despre invatamintul din Romania
DAN UNGUREANU
Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatruRomeo si Julieta (numita alternativ “roman“, novel, ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor :
them nu poate inlocui their. Nu se poate spune them mother in loc de their mother.
intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster) .
combinated nu exista in engleza.
to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).
writted e incorect in loc de wrote.
poetry nu e identic cu poem.
lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cintec.
roman nu exista in engleza, corect e novel.
disapointness nu exista, corect e disappointment.
beautifuly thing e incorect.
tryed e incorect.
gaves nu exista (give sau gave).
tooked place e incorect.
tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.
Romeo and Juliet nu e un roman.
Romeo and Juliet nu e un poem.
Shackspear nu se scrie astfel.
Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere.Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni.
DAN UNGUREANU
Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatruRomeo si Julieta (numita alternativ “roman“, novel, ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor :
them nu poate inlocui their. Nu se poate spune them mother in loc de their mother.
intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster) .
combinated nu exista in engleza.
to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).
writted e incorect in loc de wrote.
poetry nu e identic cu poem.
lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cintec.
roman nu exista in engleza, corect e novel.
disapointness nu exista, corect e disappointment.
beautifuly thing e incorect.
tryed e incorect.
gaves nu exista (give sau gave).
tooked place e incorect.
tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.
Romeo and Juliet nu e un roman.
Romeo and Juliet nu e un poem.
Shackspear nu se scrie astfel.
Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere.Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni.
pitulicea- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cind in orinduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceasta situatie ?
Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.
Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata).
Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sint prost pregatiti, mai prost pregatiti decit precedentii. Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decit la Universitate : la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi. Studentii sint mai prost pregatiti decit elevii de liceu.
Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit internet, www.referate. ro.
O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pe competente.
In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobindesc competente.
Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua !
Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare. Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte.
Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta.
O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti identifica poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel.
Universitatea zulusa
Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic.
Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.
Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata).
Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sint prost pregatiti, mai prost pregatiti decit precedentii. Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decit la Universitate : la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi. Studentii sint mai prost pregatiti decit elevii de liceu.
Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit internet, www.referate. ro.
O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pe competente.
In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobindesc competente.
Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua !
Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare. Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte.
Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta.
O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti identifica poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel.
Universitatea zulusa
Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic.
pitulicea- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Universitatea din Bucuresti are de ajuns din urma universitatea zulusa din Durban, cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului) .
Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati.Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma.
Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej.
De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens.
Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950.
Cind universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.
Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul liceelor romanesti din 1988.
Si atunci mai vorbim.
Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si iresponsabili au transformat invatamintul romanesc intr-un haos.
Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.
Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana.
Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.
Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi, ca si acum, de sus.
Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamintului roman, ca sa-l aiba la indemina.
Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati.Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma.
Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej.
De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens.
Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950.
Cind universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.
Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul liceelor romanesti din 1988.
Si atunci mai vorbim.
Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si iresponsabili au transformat invatamintul romanesc intr-un haos.
Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.
Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana.
Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.
Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi, ca si acum, de sus.
Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamintului roman, ca sa-l aiba la indemina.
pitulicea- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Nu este vina universitatilor, este vina societatii. Acum, la angajare, cu cat numarul diplomelor este mai mare, cu atat mai mult ai sansa de a ocupa acel post pentru care ai aplicat. Povestea competentei profesionale este fumata de mult timp. Am lucrat 12 ani in cea mai mare companie multinationala din tara. Am vazut lucruri-ma refer la relatii intre colegi- pe care nici cel mai intrigant regizor nu a reusit sa le imagineze. Parerea mea!
Mr Nobody- 4
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Nu e vina universitatilor. Ele trebuie sa supravietuiasca. Sunt nevoite sa se finanteze cu putinii bani primiti de la bugetul de stat. Si atata timp cat au nevoie de bani, invatamantul devine o afacere ca oricare alta, iar calitatea pierde in favoarea cantitatii. Pierd universitatile, pierde invatamantul, pierdem cu totii... E calitatea oamenilor in joc.
pitulicea- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
O suta unsprezece elevi din o suta cinci zeci si noua gasiti la examenul de bacalaureat cu copii xerox ale subiectelor rezolvate .
Indubitabil este in primul rand vina supraveghetorilor, profesori la randul lor . E de ras , e de plans , cei care pierd sunt in primul rand copiii si mai ales cei buni care probabil luati de val ''si-au tras'' copii la randul lor desi stiau sa raspunda .
Pana unde are sa se ajunga in felul asta ? Cate generatii au sa mai plateasca prostia dascalilor , fiindca obiceiul este generalizat , impamantenit si greu de extirpat ....
Indubitabil este in primul rand vina supraveghetorilor, profesori la randul lor . E de ras , e de plans , cei care pierd sunt in primul rand copiii si mai ales cei buni care probabil luati de val ''si-au tras'' copii la randul lor desi stiau sa raspunda .
Pana unde are sa se ajunga in felul asta ? Cate generatii au sa mai plateasca prostia dascalilor , fiindca obiceiul este generalizat , impamantenit si greu de extirpat ....
shadow- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
''Perle'' la bacalaureat 2011 :
“Opera Iona este inspirată dintr-un mit, mitul peştelui uriaş”
“Drama îl depăşeşte pe Iona mai mult decât credea”
“Drama pe care o cunoaşte Iona, aflat în burta unei balene de chit…”
“Punctele de suspensie ne vorbesc de faptul că după moartea omului, lucrurile şi punctele rămân pă pământ… Punctele de suspensie au rolul de a încheia blând fraza, arată un mic oftat şi te fac oarecum să rumegi textul…”
“O scrisoare pierdută are un subiect buclucaş”.
“Tema operei O scrisoare pierdută are în vedere coruperea care are loc înaintea alegerilor electorale pentru alegerea de deputaţi”.
“Acasă la Tipătescu într-o anticameră se afla gazeta Răcnetul Carpaţilor împreună cu Ghiţă Pristanda”.
“În O scrisoare pierdută este vorba despre o scrisoare pierdută de poştaşul din sat”.
“Zoe Trahanache este personajul principal. El trimite o scrisoare la iubita lui, dar nu ajunge la ea, o găseşte Tipătescu”.
“Conflictul este unul de natură politică, la care Zoe participă cu multă desăvârşire”.
“Într-un final, Ştefan Tipătescu pleacă în lume şi la un moment dat îi trimite o scrisoare adresată Zoei”.
“Îmi zboară gândul la vecina de la parter”.
“În gând mă gândesc la tine”.
“Iubita are o atitudine extremistă pentru opusul masculin”.
“Perspectiva narativă este avegă”.
“Din perspectiva mea, afirmaţia Nichitei Stănescu…”
“Caragiale satirizează povestea”.
“Zoe îl înşeală pe Tipătescu cu Trahanache”.
“Genul epic este scriitor”.
“Zoe este o femeie isteaţă totdeauna cu armele după ea”.
“Pristanda este un prost, fapt dovedit de limbajul său analfabetic, fără lipsă de dicţie”.
“Zaharia Trahanache provine de la zahăr şi este lipicios”.
“Iona trăia pe o insulă Ninive: a construit o barcă. A fost în ghiţit de o balenă în burta căreia şi pescuia.Iona îşi blestema soarta, pentru că era sărac. Avea cu el un băţ de lemn pe care era prinsă o cârpă”.
“Un om fără în ţel în viaţă este un om mulţumit să trăiască pe fundul civilizaţiei”.
“Iona era captiv într-o proclamă, dialoga cu interiorul său lăuntric”.
“Iona reprezintă o fiinţă acvatică înghiţită de o altă fiinţă”.
“Pe când să ne duceam spre casă, autocarul sa stricat apoi am aşteptat până a venit un mecanic să îl tomnească”.
“Primăvara înverzesc toate vieţuitoarele”.
“Ne-am îmbălsămat de aerul de la nuntă”.
“Eu vaş descrie un tablou din natură deoarece să vedeţi cum arată natura”.
“Eram foarte absolvit de acel peisaj miritim”.
“Pe plajă era multe fete dezbrăcate indecent”
“Opera Iona este inspirată dintr-un mit, mitul peştelui uriaş”
“Drama îl depăşeşte pe Iona mai mult decât credea”
“Drama pe care o cunoaşte Iona, aflat în burta unei balene de chit…”
“Punctele de suspensie ne vorbesc de faptul că după moartea omului, lucrurile şi punctele rămân pă pământ… Punctele de suspensie au rolul de a încheia blând fraza, arată un mic oftat şi te fac oarecum să rumegi textul…”
“O scrisoare pierdută are un subiect buclucaş”.
“Tema operei O scrisoare pierdută are în vedere coruperea care are loc înaintea alegerilor electorale pentru alegerea de deputaţi”.
“Acasă la Tipătescu într-o anticameră se afla gazeta Răcnetul Carpaţilor împreună cu Ghiţă Pristanda”.
“În O scrisoare pierdută este vorba despre o scrisoare pierdută de poştaşul din sat”.
“Zoe Trahanache este personajul principal. El trimite o scrisoare la iubita lui, dar nu ajunge la ea, o găseşte Tipătescu”.
“Conflictul este unul de natură politică, la care Zoe participă cu multă desăvârşire”.
“Într-un final, Ştefan Tipătescu pleacă în lume şi la un moment dat îi trimite o scrisoare adresată Zoei”.
“Îmi zboară gândul la vecina de la parter”.
“În gând mă gândesc la tine”.
“Iubita are o atitudine extremistă pentru opusul masculin”.
“Perspectiva narativă este avegă”.
“Din perspectiva mea, afirmaţia Nichitei Stănescu…”
“Caragiale satirizează povestea”.
“Zoe îl înşeală pe Tipătescu cu Trahanache”.
“Genul epic este scriitor”.
“Zoe este o femeie isteaţă totdeauna cu armele după ea”.
“Pristanda este un prost, fapt dovedit de limbajul său analfabetic, fără lipsă de dicţie”.
“Zaharia Trahanache provine de la zahăr şi este lipicios”.
“Iona trăia pe o insulă Ninive: a construit o barcă. A fost în ghiţit de o balenă în burta căreia şi pescuia.Iona îşi blestema soarta, pentru că era sărac. Avea cu el un băţ de lemn pe care era prinsă o cârpă”.
“Un om fără în ţel în viaţă este un om mulţumit să trăiască pe fundul civilizaţiei”.
“Iona era captiv într-o proclamă, dialoga cu interiorul său lăuntric”.
“Iona reprezintă o fiinţă acvatică înghiţită de o altă fiinţă”.
“Pe când să ne duceam spre casă, autocarul sa stricat apoi am aşteptat până a venit un mecanic să îl tomnească”.
“Primăvara înverzesc toate vieţuitoarele”.
“Ne-am îmbălsămat de aerul de la nuntă”.
“Eu vaş descrie un tablou din natură deoarece să vedeţi cum arată natura”.
“Eram foarte absolvit de acel peisaj miritim”.
“Pe plajă era multe fete dezbrăcate indecent”
shadow- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Copii , ( daca se mai pot numi asa la 18-19 ani ) , rupti de literatura , de realitate ...este vina scolii , este vina noastra ? ...nu stiu , insa de un lucru sunt sigur : nu prea este de ras ...
shadow- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Perle au existat intotdeauna, doar ca acum sunt puse pe prima pagina. Degeaba cerem cultura daca nu o promovam. Din pacate accesul la literatura sau alte ramuri culturale este limitat. Cartile sunt scumpe, un bilet la opera este scump, cultura nu este promovata. Nu mai exista mandria de cunoastere. Ma intristeaza ca s-a ajuns la replici de genul "tu citesti?!", pe un ton dispretuitor.
Radu- 5
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Ne povestea aseara o profesoara de fizica, implicata in corectura, ca din 94 de lucrari nici macar una n-a fost peste 3,50.
seaman65- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
seaman65 a scris:Ne povestea aseara o profesoara de fizica, implicata in corectura, ca din 94 de lucrari nici macar una n-a fost peste 3,50.
In cazul descris de tine nu mai putem vorbi despre ''perle'' sau greseli in exprimare .
Problema este ca aceste ''rateuri'' ale copiilor la examene , alteori rare , tind sa devina obisnuintza ...auzim , citim despre ele , ridicam din umeri , mergem mai departe ...nu ne pasa pe moment , traim doar prezentul fara sa ne gandim la viitor
shadow- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
13 licee fara nici un promovat.
Un liceu din Buc. cu 193 de elevi intrati in bac, 3 promovati.
La Iasi, 41% promovati.
la Bucuresti 42%.
La Cluj 54, la Constanta 60, la Arad 36%, fata de 72% anul trecut.
Fara comentarii.
Un liceu din Buc. cu 193 de elevi intrati in bac, 3 promovati.
La Iasi, 41% promovati.
la Bucuresti 42%.
La Cluj 54, la Constanta 60, la Arad 36%, fata de 72% anul trecut.
Fara comentarii.
Tizona- 4
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
Chiar nici un comentariu ?
Discutam cu cineva pe marginea subiectului si vedea vinovat doar sistemul , parintii, familia nu erau pe nicaieri .
Discutam cu cineva pe marginea subiectului si vedea vinovat doar sistemul , parintii, familia nu erau pe nicaieri .
shadow- 6
Re: Invatamantul romanesc.....incotro?
familia?? mi-e greu sa cred ca din 193 de candidati,au promovat 3 doar pentru ca s-a implicat familia
serpico- 4
Pagina 1 din 11 • 1, 2, 3 ... 9, 10, 11
Pagina 1 din 11
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|