Fabule
+8
atat de simplu
Lorenne
seaman65
fotohobby
Eleonore
Lolita
pitulicea
kitty
12 participanți
Pagina 2 din 4
Pagina 2 din 4 • 1, 2, 3, 4
Fabule
Rezumarea primului mesaj :
Dreptatea leului
Grigore Alexandrescu
Leul, de multă vreme, ridicase oştire,
Să se bată cu riga ce se numea Pardos;
Căci era între dânşii o veche prigonire,
Şi gâlcevire mare, pentru un mic folos.
Vrea, adică, să ştie
Cui mai mult se cuvine
Să ţie pentru sine
Un petic de câmpie
Şi un colţ de pădure, de tot ne-nsemnător,
Ce despărţea ţinutul şi straturile lor.
Acum sânge mult curse, şi multe luni trecură,
Făr-a se putea şti
Cine va birui.
Elefantul năsos,
Şi bivolul pieptos,
Cu lupul coadă-lungă
Multe izbânzi făcură.
Fiecare tulpină era plină de sânge.
Ici se vedea un taur jumătate mâncat;
Lângă el un tovarăş ce zbiară şi îl plânge;
Colo, un porc sălbatic fără două picioare;
Şi mai la vale, vulpea se tăvăleşte, moare,
Oftând după curcanii ce încă i-au scăpat!
Iar mai vrednic de jale era viteazul urs,
De două coarne groase în inimă pătruns.
Leul, văzând că lupta nu se mai isprăveşte,
Trimise la maimuţă, vestită vrăjitoare,
Ce spun că ştia multe, şi că proorocea
Întâmplările toate, după ce se trecea:
Trimise, zic, la dânsa să-i facă întrebare.
Cum poate să ajungă sfârşitul ce doreşte.
Ea se puse pe gânduri, tuşi, apoi răspunse,
Rozând cu mulţumire darurile aduse:
"Ca să poată-mpăratul lesne să biruiască,
Trebuie să jertfească
Pe acel ce în oaste e decât toţi mai tare,
Mai vestit în războaie, mai vrednic şi mai mare."
Auzind astea leul strânse a sa oştire:
"Lighioanelor! zise, viu să vă dau de ştire
Că astăzi din noi unul trebuie să murim:
Aşa va proorocul. Rămâne-acum să ştim
Cine este mai tare.
Cât pentru mine unul, cum vreţi... dar mi se pare
Că nu prea sunt puternic, căci pătimesc de tuse."
Vulpea era aproape: "Ce-are a face! răspunse,
Înălţimea ta eşti
Oricât de slab pofteşti."
- "Dar şi puterea noastră
E îndestul de proastă",
Strigară tigrii, urşii, şi cu un cuvânt toate
Lighioanele-acelea ce erau mai colţate.
"Nu rămâne-ndoială", le răspunse-mpăratul.
Iepurele, sărmanul - crez că-l trăgea păcatul,
Sau păcate mai multe
De moşii lui făcute -
Veni să-şi dea părerea. Dar toţi, cât îl zăriră,
Asupră-i năvăliră.
Ia vedeţi-l! strigară. Cu bună-ncredinţare
El este cel mai tare!
S-ascundea urecheatul, şi nu-i plăcea să moară
Ca să ne facă nouă biruinţa uşoară!
Pe el, copii! Luaţi-l: el are să-mplinească
Ce ne-a zis proorocul din porunca cerească!"
Câinii atunci săriră
Şi-n grab' ţi-l jupuiră.
Se află vreo ţară, unde l-aşa-ntâmplare
Să se jertfească leul? Nici una, mi se pare.
Nu ştiu cum se urmează, nu pricep cum se poate,
Dar văz că cei puternici oriunde au dreptate
Dreptatea leului
Grigore Alexandrescu
Leul, de multă vreme, ridicase oştire,
Să se bată cu riga ce se numea Pardos;
Căci era între dânşii o veche prigonire,
Şi gâlcevire mare, pentru un mic folos.
Vrea, adică, să ştie
Cui mai mult se cuvine
Să ţie pentru sine
Un petic de câmpie
Şi un colţ de pădure, de tot ne-nsemnător,
Ce despărţea ţinutul şi straturile lor.
Acum sânge mult curse, şi multe luni trecură,
Făr-a se putea şti
Cine va birui.
Elefantul năsos,
Şi bivolul pieptos,
Cu lupul coadă-lungă
Multe izbânzi făcură.
Fiecare tulpină era plină de sânge.
Ici se vedea un taur jumătate mâncat;
Lângă el un tovarăş ce zbiară şi îl plânge;
Colo, un porc sălbatic fără două picioare;
Şi mai la vale, vulpea se tăvăleşte, moare,
Oftând după curcanii ce încă i-au scăpat!
Iar mai vrednic de jale era viteazul urs,
De două coarne groase în inimă pătruns.
Leul, văzând că lupta nu se mai isprăveşte,
Trimise la maimuţă, vestită vrăjitoare,
Ce spun că ştia multe, şi că proorocea
Întâmplările toate, după ce se trecea:
Trimise, zic, la dânsa să-i facă întrebare.
Cum poate să ajungă sfârşitul ce doreşte.
Ea se puse pe gânduri, tuşi, apoi răspunse,
Rozând cu mulţumire darurile aduse:
"Ca să poată-mpăratul lesne să biruiască,
Trebuie să jertfească
Pe acel ce în oaste e decât toţi mai tare,
Mai vestit în războaie, mai vrednic şi mai mare."
Auzind astea leul strânse a sa oştire:
"Lighioanelor! zise, viu să vă dau de ştire
Că astăzi din noi unul trebuie să murim:
Aşa va proorocul. Rămâne-acum să ştim
Cine este mai tare.
Cât pentru mine unul, cum vreţi... dar mi se pare
Că nu prea sunt puternic, căci pătimesc de tuse."
Vulpea era aproape: "Ce-are a face! răspunse,
Înălţimea ta eşti
Oricât de slab pofteşti."
- "Dar şi puterea noastră
E îndestul de proastă",
Strigară tigrii, urşii, şi cu un cuvânt toate
Lighioanele-acelea ce erau mai colţate.
"Nu rămâne-ndoială", le răspunse-mpăratul.
Iepurele, sărmanul - crez că-l trăgea păcatul,
Sau păcate mai multe
De moşii lui făcute -
Veni să-şi dea părerea. Dar toţi, cât îl zăriră,
Asupră-i năvăliră.
Ia vedeţi-l! strigară. Cu bună-ncredinţare
El este cel mai tare!
S-ascundea urecheatul, şi nu-i plăcea să moară
Ca să ne facă nouă biruinţa uşoară!
Pe el, copii! Luaţi-l: el are să-mplinească
Ce ne-a zis proorocul din porunca cerească!"
Câinii atunci săriră
Şi-n grab' ţi-l jupuiră.
Se află vreo ţară, unde l-aşa-ntâmplare
Să se jertfească leul? Nici una, mi se pare.
Nu ştiu cum se urmează, nu pricep cum se poate,
Dar văz că cei puternici oriunde au dreptate
kitty- 4
Re: Fabule
Omul si rata
George Topârceanu
Unui om, saracul, într-o dimineata,
I-a murit o rata,
Bietul om, de ciuda, tare s-a-ntristat,
Când vazu ca-i moarta cu adevarat.
Dar la scurta vreme, în aceeasi luna,
I-a murit si soacra - tot de moarte buna...
Morala:
Sa nu pierzi nadejdea, orice-ar fi sa fie:
Dupa întristare, vine bucurie!
George Topârceanu
Unui om, saracul, într-o dimineata,
I-a murit o rata,
Bietul om, de ciuda, tare s-a-ntristat,
Când vazu ca-i moarta cu adevarat.
Dar la scurta vreme, în aceeasi luna,
I-a murit si soacra - tot de moarte buna...
Morala:
Sa nu pierzi nadejdea, orice-ar fi sa fie:
Dupa întristare, vine bucurie!
Lorenne- 2
Re: Fabule
Cine-si iubeste soacra...trece la urmatoarea!
Microscopica
Când pleca odata la razboi un om,
I-a strigat o cioara dintr-un vârf de pom:
- Du-te la bataie, pentru tara mori,
Si-ti va da nevasta un copil din flori.
Omul,
Auzind acestea, n-a mai vrut sa plece,
Deci a fost la urma, fiindc-a dezertat,
Condamnat la moarte si executat.
Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui.
Microscopica
Când pleca odata la razboi un om,
I-a strigat o cioara dintr-un vârf de pom:
- Du-te la bataie, pentru tara mori,
Si-ti va da nevasta un copil din flori.
Omul,
Auzind acestea, n-a mai vrut sa plece,
Deci a fost la urma, fiindc-a dezertat,
Condamnat la moarte si executat.
Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui.
Lorenne- 2
Re: Fabule
Parlamentul din padure
La Scrovistea, in padure,
Parlament bicameral
Cu legi de facto si jure
Date numai vesperal.
La Camera inferioara,
Pitpalaca domnisoara
E sefa prin compromis
Dupa un concurs de Miss.
Sus, acolo, in SENAT,
Mistretii is la-ngrasat,
Iar ciute cu ochi acerbi
Cam des pun coarne la cerbi;
Printre lupii democrati
Senatori ori deputati,
Intalnim si lupii tineri
Ce vin joi si pleaca vineri,
Insotiti de-o domnisoara
La cate-o scoala de vara
Tinuta prin discoteci
Si de unde cu greu pleci...
Morala:
Parlamentul din padure
Are mare-asemuire
Cu-acel Parlament uman
Din Splaiul dambovitean.
de George Ceausu
La Scrovistea, in padure,
Parlament bicameral
Cu legi de facto si jure
Date numai vesperal.
La Camera inferioara,
Pitpalaca domnisoara
E sefa prin compromis
Dupa un concurs de Miss.
Sus, acolo, in SENAT,
Mistretii is la-ngrasat,
Iar ciute cu ochi acerbi
Cam des pun coarne la cerbi;
Printre lupii democrati
Senatori ori deputati,
Intalnim si lupii tineri
Ce vin joi si pleaca vineri,
Insotiti de-o domnisoara
La cate-o scoala de vara
Tinuta prin discoteci
Si de unde cu greu pleci...
Morala:
Parlamentul din padure
Are mare-asemuire
Cu-acel Parlament uman
Din Splaiul dambovitean.
de George Ceausu
pitulicea- 6
Re: Fabule
Fabula conditiei
de Nicolae Mihu
Un corb cam demodat,
La pene usor decolorat,
A intrebat un ras,
Ce isi facea pe creanga, sus
Siesta,
Cum poate sta, asa, culcat
O zi intreaga,
Lipsit de vlaga,
In lenevie?
- Eu cred ca orisicine stie,
Raspunse el de sus,
Cam indispus,
Ca faptele se leaga,
Ca poti sa stai si-o zi intreaga,
Culcat
Si sa adormi dus
Doar daca esti plasat,
Pe undeva...pe sus!
de Nicolae Mihu
Un corb cam demodat,
La pene usor decolorat,
A intrebat un ras,
Ce isi facea pe creanga, sus
Siesta,
Cum poate sta, asa, culcat
O zi intreaga,
Lipsit de vlaga,
In lenevie?
- Eu cred ca orisicine stie,
Raspunse el de sus,
Cam indispus,
Ca faptele se leaga,
Ca poti sa stai si-o zi intreaga,
Culcat
Si sa adormi dus
Doar daca esti plasat,
Pe undeva...pe sus!
pitulicea- 6
Re: Fabule
VEVERITA SI BURSUCUL
Intr-o scorbura de fag
Convietuiau cu mult drag
O veverita cu-n sot minune,
Mari mancatori de nuci si-alune.
In zori, intr-o dimineata,
Veverita pleca-n „piata”,
Adica-n padurea mare
S-aduca ceva de mancare.
Dar trecu intreaga zi
Si veverita nu mai veni
In scorbura, ca sa aduca,
Vreo aluna sau vreo nuca.
Inca o zi mai trecu
Si veverita nu aparu.
Spre seara,-n a treia zi,
Veverita-n scorbura sosi.
Fara nimic de mancare,
Obosita foarte tare,
Nemancata, nedormita,
Cu blana rau ciufulita.
O-ntreba el nelamurit
De ce trei zile a lipsit
Din sacorbura lor calduroasa,
Fara nici o nuca gustoasa?
- Sa-ti spun ce s-a intamplat
Din clipa cand am plecat:
M-a prins de coada-un bursuc,
Tocmai cand urcam in nuc.
M-a dus la el in vizuina
Si, pe-ntuneric, fara lumina,
M-a violat, vai de mine,
Incontinuu patru zile.
- De ce minti, draguta mea?
Doar trei zile n-ai fost aicea.
- Afla, draga, ca stiu mai bine,
Sunt patru, ca ma duc si maine.
Morala:
Cinstea, la unele femei,
Tine precum niste scantei.
Cad ele-n pacat si vina
Ca gazele arse-n lumina.
de Ioan Ursac
Eu zic ca bine i-a facut sotului Adica el sa stea ca un trantor acasa, iar ea sa mearga sa-i aduca de mancare?
Daca iesea sotul din casa dupa mancare, o insela el pe ea
Intr-o scorbura de fag
Convietuiau cu mult drag
O veverita cu-n sot minune,
Mari mancatori de nuci si-alune.
In zori, intr-o dimineata,
Veverita pleca-n „piata”,
Adica-n padurea mare
S-aduca ceva de mancare.
Dar trecu intreaga zi
Si veverita nu mai veni
In scorbura, ca sa aduca,
Vreo aluna sau vreo nuca.
Inca o zi mai trecu
Si veverita nu aparu.
Spre seara,-n a treia zi,
Veverita-n scorbura sosi.
Fara nimic de mancare,
Obosita foarte tare,
Nemancata, nedormita,
Cu blana rau ciufulita.
O-ntreba el nelamurit
De ce trei zile a lipsit
Din sacorbura lor calduroasa,
Fara nici o nuca gustoasa?
- Sa-ti spun ce s-a intamplat
Din clipa cand am plecat:
M-a prins de coada-un bursuc,
Tocmai cand urcam in nuc.
M-a dus la el in vizuina
Si, pe-ntuneric, fara lumina,
M-a violat, vai de mine,
Incontinuu patru zile.
- De ce minti, draguta mea?
Doar trei zile n-ai fost aicea.
- Afla, draga, ca stiu mai bine,
Sunt patru, ca ma duc si maine.
Morala:
Cinstea, la unele femei,
Tine precum niste scantei.
Cad ele-n pacat si vina
Ca gazele arse-n lumina.
de Ioan Ursac
Eu zic ca bine i-a facut sotului Adica el sa stea ca un trantor acasa, iar ea sa mearga sa-i aduca de mancare?
Daca iesea sotul din casa dupa mancare, o insela el pe ea
Ultima editare efectuata de catre pitulicea in Vin 21 Dec - 19:29, editata de 2 ori
pitulicea- 6
Re: Fabule
Întrebare şi răspuns ( Toparceanu )
Rumegând cocenii de pe lângă jug,
S-a-ntrebat odată boul de la plug:
- Doamne, pe când alţii huzuresc mereu,
Pentru ce eu singur să muncesc din greu?...
La-ntrebarea asta, un prelung ecou
I-a răspuns din slavă: - Pentru că eşti bou...
- de aceea e bine , gandesc eu , sa te simti si sa nu intrebi
Rumegând cocenii de pe lângă jug,
S-a-ntrebat odată boul de la plug:
- Doamne, pe când alţii huzuresc mereu,
Pentru ce eu singur să muncesc din greu?...
La-ntrebarea asta, un prelung ecou
I-a răspuns din slavă: - Pentru că eşti bou...
- de aceea e bine , gandesc eu , sa te simti si sa nu intrebi
shadow- 6
Re: Fabule
Eu zic ca da. Daca un om prefera sa ramana "prost ca boul", atunci nu-i ramane decat sa "traga in jug".
pitulicea- 6
Re: Fabule
Din punctul meu de vedere ''boul'' e bou , ca poarta jugul , ca poarta diplomatul ...
shadow- 6
Pagina 2 din 4 • 1, 2, 3, 4
Pagina 2 din 4
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum