Sa fii bolnav in Romania!

Sau 10- 20 de ani.

Da, desigur. Dar nu inseamna ca trebuie sa ne aruncam cu capul inainte, ca ne salveaza divinitatea. Ne salveaza, evident, dar tre' sa fim si noi intelepti.

Divinitatea iti ingaduie?

Nici aia.

Atunci cine?

Intelepciunea, Mircea.Tot o aminteai. Glumesc, nu stiu raspunsul.

Eu nu stiu cazuri de oameni grav bolnavi , iremediabili pierduti fara interventia medicilor , salvati prin rugaciuni ....
Da ,  unii vor spune ca prin mana doctorului lucreaza D zeu , nimic mai neadevarat , un astfel de om se formeaza in ani de studiu si practica, muncind pe branci , si da , ajunge un mic zeu  prelungind viata unora impotriva vointei Lui ...

Prin ani de studiu si practica se formeaza si un preot , un om cu har divin , care totusi prin comparatie cu un medic nu ti aduce nici o alinare fizica , nici nu te ajuta sa invingi boala , doar ..........

Stiu eu. Cand acei medici ultrapregatiti etc nu stiau cum sa-i taie intestinele sotiei, am apelat in ultima instanta la un preot calugar, care m-a sfatuit sa nu se opereze (a n- spea oara), ci sa se spovedeasca si impartaseasca. Si uite-asa s-a rezolvat problema (una din multiplele, create tot de medici prin indolenta)- dupa medici trebuia sa fie moarta- si uite ca a trecut un an de atunci.

E drept ca si preotii si medicii tre' sa fie oamenii lui Dumnezeu. Si prin mâna medicilor tot Dumnezeu "lucreaza".

Cand aveam vreo 27 de ani, adica acum un secol, tot aveam probleme la un dinte. Ma durea din senin la anumite intervale de timp de ma schimonoseam la față. Intr-o zi am iesit de la serviciu si am trecut pe la parintele Irimia de la biserica Sf Nicolae sa-i verific instalatia de sunet sau ceva de genul. M-a vazut ca eram transfigurat si m-a intrebat ce am. I-am zis ca ma doare un dinte si mi-a spus sa ma duc urgent la dentist. Eu am zis da, dar in mintea mea am zis ca ma voi duce eu altadata (se stia ca parintele era cam nastrusnic si ciudat). Atunci parintele parca m-a auzit si a spus: acum te duci, azi.

In drum spre casa, am zis hai sa intru la policlinica. Stiam ca n-am programare si nici nu stiam la ce medic sa merg. Dar daca a zis parintele... hai s-o fac si p-asta. Mi-am adus aminte de un nume spus de o cunostinta, m-am uitat pe tabelul de la intrare sa vad numarul cabinetului si am urcat la cabinet- medicul era la program. Nu mai retin daca erau pacienti, am intrat repede, s-a uitat medicul prin gura, vede dintele cu pricina si spune: a, uite aici putin tartru. S-a opintit cu niste dalti de am crezut ca-mi smulge juma' de falca. Noroc ca era un tip solid si nu s-a chinuit mult. M-a rezolvat intr-un minut.

De-atunci n-am mai avut probleme cu dintele respectiv. Coincidente.

Inca un exemplu. Iata ce zic medicii de la terapie intensiva Eu chiar ii cred.
Citisem cu ceva vreme in urma articolul asta, dar acum l-am cautat ca sa-l aduc si pe forum, pentru cei care vor vrea sa deschida ochii. Atata timp cat stai cu ei inchisi, nu ai cum sa vezi
„Fără Dumnezeu nu există nici o vindecare”
https://ziarullumina.ro/interviu/fara-dumnezeu-nu-exista-nici-o-vindecare-141015.html