Povestiri cu talc

Asa este. Problema este ca il hranesti pe cel pe care te ajuta mediul sa-l hranesti. In plus alimentele pe care le consumi au si ele un cuvant de spus.
Daca in familie copilul vede tot timpul certuri si alte exemple negative, va face la randul lui la fel (cu anumite exceptii). Genetic suntem de asemenea predispusi la asa ceva.
Exista alimente care te fac sa te simti bine emotional si alimente care actioneza invers. Nu este insa obligatoriu ca organismul sa le accepte cu placere pe cele de care are nevoie pentru o buna dispozitie.

"In viata fiecarui om de pe pamantul asta se da o lupta formidabila - o lupta intre doi lupi.
Unul rau: el intruchipeaza frica, mania, invidia, lacomia, autocompatimirea, aroganta, viclenia, resentimentele.
Celalalt e unul bun: el aduce bucuria, linistea, smerenia, increderea, darnicia, adevarul, blandetea si mila."
Copilul priveste intrebator spre bunicul lui:
"Si care dintre ei va invinge?"
Batranul il priveste in ochi.
"Cel pe care il vei hrani!".

Cat de adevarat si cat de frumos spus...intelepte cuvinte

Va voi spune si eu o povestiora,cu mult invatamant in ea..
...Intr-un sat in urma cu mult, mult timp ..pe vremea unei veri toride,au poposit trei barbati ""invatatori"" pesemne,caci barbile lungi,privirile adanci si vorba de duh,ii facea sa fie ascultati in tot locul.Cei trei au batut la poarta unei familii sa ceara apa si merinde.Din nefericire acasa se afla doar femeie,sotul acesteia fiind la lucru.Auzind ruga celor trei invatati,femeii i-a fost cu neputinta sa-i refuze...dar neavand barbatul acasa, i-a rugat sa revina dupa apus ,cand ii vor ospata din belsug pe toti trei...Odata cu lasarea serii invatatorii au revenit si au grait astfel:-Noi suntem trei Invatatori,toti trei suntem insetati si flamanzi dar nu avem cum sa intram decat pe rand in casa voastra spre a ne ospata.Unul din noi este BELSUGUL,celalalt este SANATATEA,iar cel din urma IUBIREA...depinde doar de voi cum ne poftiti la masa....Femeia si barbatul s-au sfatuit,sotul a zis:-Femeie, sa chemama in casa Sanatatea ca daca avem sanatate vom avea si putere de munca sa vem belsug....Sotia insa gandind a spus:-Barbate,mai bine sa chemam in casa BELSUGUL ca daca avem bani,avem si sanatate si liniste...Copilul ascultand ce spun parintii...cu glas firav i-a rugat:-Mama,tata...mai bine sa chemam in casa IUBIREA caci voi o viata m-ati crescut cu drag si iubire,si am fost sanatos,indestulat si fericit...Cand au auzit aceste cuvinte femeia si barbatul au chemat in casa lor IUBIREA...si mare le-a fost mirarea cand in urma invatatorului au pasit in casa lor si SANATATEA si BELSUGUL...
Ar fi de prisos sa adaug eu morala acestei povestiri,nu pot decat sa va doresc SA VA IUBITI...astfel veti avea FERICIRE!

Cineva a dat prietenului sau o floare rara, spunandu-i sa aiba totdeauna grija de ea. Si aceasta o iubea cu multa caldura, ingrijind-o cu toata dragostea.
Dar, intr-o zi, prietenul, luat de unele griji marunte ale vietii, a uitat de ea, si, seara, cand a venit acasa, floarea era aplecata si plangea. Acela imediat, cu multa grija, i-a dat un pahar de apa ca sa bea. Atunci floarea si-a ridicat incet fruntea, si-a revenit si i-a multumit.
Dar prietenul, dupa cateva zile, a uitat floarea din nou, mai multe zile. Cand si-a adus aminte de ea, s-a grabit din nou sa o ingrijeasca. Floarea se ofilise si abia a mai trezit-o la viata; floarea i-a multumit din nou.
Dar, dupa un timp oarecare, omul a uitat, din nou, de floarea sa. Grijile vietii l-au absorbit pentru multe zile si, cand si-a adus aminte de floarea lui, aceasta murise din cauza neingrijirii.
Omul si-a zis in sinea lui: floarea a murit din cauza neglijentei mele! Si omul s-a rusinat si i-a parut rau. Dar prea tarziu, caci floarea a murit.
Asa se intampla cu fiecare dintre noi. Dumnezeu, Marele Gradinar al Vietii ne-a daruit floarea minunata a sufletului nostru. Candva vom fi intrebati de El:
- Ce-ati facut cu floarea cea aleasa a sufletului pe care v-am dat-o?!

De cele mai multe ori nu uitam doar de cei pe care-i iubim, uitam chiar si de noi.

Candva vom fi intrebati de El:
- Ce-ati facut cu floarea cea aleasa a sufletului pe care v-am dat-o?!

Eu una nu stiu ce sa-I raspund.

Stii ce simplu e sa schimbi macazul?

" isi sacrifica sanatatea pentru a face bani" Cu cat aspiratiile/ ambitiile / orgoliul unui om sunt mai mari cu atat mai indepartat este prezentul pe care ar vrea sa-l traiasca. Toti ne proiectam dorintele in viitor. Ar trebui sa invatam sa facem asta apreciind ceea ce avem deja, deoarece suntem vesnic nemultumiti!

Asociatia "Nemultumitii fara frontiere".

dureros de adevarat!
cand vine momentul din urma,cel al bilantului general,realizam ca n-am trait...ca de fapt...n-am realizat ca avem o viata,si ca e scurta,si ar merita mai multa atentie din partea noastra....noi am merita mai mult...si nu ma refer la partea materiala...ci la bucuriile mici pe care ni le putem darui in fiecare zi.
am senzatia ca am devenit niste roboti...robi ai unei munci care,pe multi dintre noi, nu ne satisface nici macar material