Poezia momentului

Azi imi este dor de livia si doro
Ele faceau aici animatie soro
Puse pe glume nu-s tineau nasul sus
Timpurile alea de mult s-au dus

Apoi, cand omul vrea sa plece
Cred ca ca ceva nu ii convine
Acum, gandind nitel la rece
Nasul pe sus si il cam tine
Si zau, s-o spun, nu mi-e rusine. 

De unde-un ca in plus am plus?
Ce o fi fost in mintea mea?
Cum cofeina am redus
O fi cacao, nu cafea.

am pus*, in pana mea
Nu stiam de ce am pus in loc de plus, dar inversasem ideea initiala, in care plus-ul era la coada. Clar?

Astept catrenul de scuzare. Mai Simpla (ma scuzi ca te tutuiesc), incep sa te inteleg. Si pe tine.

Stau si ma uit peste gard
Toata lumea este la strand
Si aici cred ca-i dogoare
Ca nimeni nu mai apare

Afara e caldura mare
Si ma cuprinde-o dulce exaltare
Sangele-mi clocoteste prin vine...
L-astept pe myrk... dar asta la hotel nu vine.

Asta e bine de stiut
Ca Mircea asteptari nu are
La ceas de seara-n asternut
El doar tanjeste la... visare.

Cand ma topesc de la caldura infernala,
Imi doresc o experienta extracorporala:
Sa ma privesc dinafara, cu detasare
Si sa simt ca-n jurul meu este racoare.

Imi doream enorm sa ploua
Cerul chiar m-a ascultat
Parc-acum as fi ca noua
Numai buna de... plimbat.

De-ai fi buna de plimbare
Dupa cum ai afirmat
Eu imi pun o intrebare:
De ce n-ai folosit cuvantul adecvat?

Exact ala l-am si scris
Si nimic n-am sugerat
De altceva nu am zis
Eu raman tot la... plimbat.

Cand afara ploua tare
Iar Simpla are-o oarecare asteptare
O mica propunere eu i-am facut:
Am invitat-o la plimbare...-n asternut.

Buna dimineata va spune domnul Cafeluta din nou,
De data asta harnic si gata de munca, de la birou
O zi frumoasa precum sufletele voastre sa aveti
Si multi ani de-acum incolo cafeaua cu mine s-o beti.

Soarele este acum si la Sibiu
A plouat aseara si eu nu stiu
Am dormit ca o valiza in gara
N-am auzit tunete deloc afara

As vrea sa dorm si eu, ca restul lumii
Sa nu tot caut fata nevazuta-a Lunii,
Dar sforaie prea tare dumnealui...
Si somnul si-a cam pus poftele-n cui.