Sa fii bolnav in Romania!

Auzi Pit, zi-mi si mie ca sa nu mor proasta daca tot ma vaccinez maine, cui, cum si la ce le foloseste numarul ridicat de decese?

Azi pitu a fost trista. Pitu, cine ajunge la ati, normal ca in prima faza nu stie nimeni ce se intampla, pentru ca nu ai acces acolo (si e normal sa fie asa). Nici inainte de covid nu aveai acces la ati (acolo sunt pacienti intubati, operati etc, si vii tu de la piata cu iaurtu' si patrunjelu' si microbu' clasic de la piata ). Acum sa nu devenim paranoici si sa credem ca la ati vin cioclii si omoara pacientii.

Mda. Nu stiu ce sa zic.

Acum, eu cat am stat in spital (alea 3-4 zile in august), am constatat ca nu-ti spune nimeni ce medicamente iti da, daca intrebi, ti se raspunde ca nu se stie, sau ti se vorbeste urat. Mie, de exemplu (nu stiu daca am mai spus sau nu, mi-e lene sa citesc din urma) doctorita Culica mi-a dat din prima zi nu stiu ce medicament antihipertensiv, ca i se paruse ei la urgenta ca as avea hipertensiune). A doua zi, cand mi-au luat tensiunea, aveam 9 cu 6. Cand a venit la vizita, i-am atras eu atentia ca tensiunea era dimineata 9 cu 6, iar in cursul zilei precedente, fiind monitorizat aproape non-stop, tensiunea arteriala se incadra in limite normale. Am intrebat-o pe doctorita ce medicamente mi-a dat, mi-a spus ca mi-a dat 3 pastile: un antihipertensiv, un betablocant si o pastila de somn. I-am spus ca n-am luat decat doua pastile. Nu stia doctorita pe cine sa creada: pe mine sau pe asistenta. Intr-un final cred ca pe asistenta. Probabil o fi scapat asistenta pe jos jumatatea aia de pastila, si cum medicamentele is scumpe la spital, m-a lasat o seara fara medicatie. Ca doar n-o fi fost foc. A doua zi au renuntat la antihipertensiv. Apoi era in salon un baiat cu cardimiopatie dilatativa, pus pe dopamina. Ba i se umfla mana de la perfuzie, ba ii era rusine sa ceara pastile de somn- zicea ca il calmeaza si il ajuta sa doarma. Of! Mergeam in capatul holului, la asistente- dupa ce ma luau la rost ca ce caut pe salon, ca n-am voie- cumva venea cineva si il ajutau pe sarmanul pacient din rezerva secreta de medicamente a spitalului. Ma rog, sa incerci sa iesi din spital, in conditiile de fatza, sau sa fugi, erai adus cu jandarmii inapoi.

Seamana un pic asa a dictatura medicala si a diletantism. Cine nu observa amanuntele astea... Pai sa fii internat nu stiu pe unde si sa-ti incurce putin medicatia, si tu sa bagi hapurile in tine, ca asa e protocolul sau asa a decis d-l doctor (care nu calca in salon... unii)... Nu poti sa spui decat: fereasca Dumnezeu! De boala.

Mna. Stiinta! A, baiatul ala cu cardimiopatie era propus pentru defibrilator (sau ceva de genul) + inca nu stiu ce (un fel de pacemaker 2 in 1). Cica la iasi nu era. Suna spitalul la Cluj sau la Tg Mures (baiatul ala era urgenta)- avem aparatele, dar pentru bolnavii nostri ardeleni (care nu-s putini). E ceva de de nu-ti vine sa crezi.

Adevarul este ca sistemul sanitar (cam peste tot precar) din Ro. este la capatul puterilor Lipsuri iminente de la cadre pana la materiale, spaga si uneori multa nepricepere, dezinteres Dar nici cu laboratoarele de la voi nu mi-e rusine, prvate sau neprivate.
Imi amintesc, ca in urma cu vre-o 15 ani, prietena mea era insarcinata si am mers cu ea la Timisoara la control. Asa ca sa nu conduca singura! Ginecoloaga, buna prietena cu ea (prietena mea) imi zice; daca tot esti aici hai sa-ti fac si tie un control. Prietena mea avea mare incredere in dna dr. N-as putea sa spun cat a costat fiind clinica privata insa nu mult. (zic eu) Seara, suna dna dr. la prietena mea si ii spune ca trebuie sa merg imediat a doua zi din nou la ea deoarece in urma PAP-ului ceva este foarte ne-in-ordine. Binenteles ca am plecat a doua zi dis de dimi la Timi. Si binenteles ca mi s-au muiat picioarele cand mi-a spus ca am PAP 4 si ca numai decat trebuie sa ma operez si ca poate o histerectomie totala mai poate salva ceva. Si inca o data binenteles ca am spus nu! Eu sunt foarte zgarcita cu organele mele, nu le dau si gata! Dri-ta a luat-o pe prietena mea deoparte si i-a spus ca*s nebuna daca nu ma las operata si sa ma convinga ea cumva! N-a avut nici o sansa! Acu' eu ramasesem asa cu o unda de indoiala, si stiam ca in Timisoara este o dr_ita foarte buna dar care nu mai prea consulta deoarece avea coxartroza si se deplasa foarte greu, In final am reusit sa ajung la aceea dr. care mi-a spus ca nu-i chiar asa de negru si sa ma consulte aici (in At) un dr mai amanuntit. Clar ca nu mai aveam nici un chef de concediu asa ca m-am urcat in masina si am venit inapoi. Intr-adevar era un chist pe acolo, nu chiar frumos care s-a rezolvat altfel nu cu histerectomie si nici vorba de PAP 4. Pai nu ramaneam eu sfartecata daca credeam in rezultatul laboratorului si nu ceream o a doua si a treia obtiune?

Inca un articol interesant despre ce se intampla in spitalele din Romania  Ingrozitor.
Cine doreste ca lumea sa moara? Propaganda. Cum altfel sa instituie dictatura medicala si tirania? Cum altfel sa-i faca pe oameni sa-si doreasca aceste vaccinuri? Doar asa: lasandu-i sa creada ca oamenii mor de covid si ca mor in numar foarte mare.
GENOCID ÎN DESFĂȘURARE! Masacrul din spitale: Le dădeau oxigen la maxim pacienților până le ardeau plămânii, inclusiv oxigen tehnic, industrial, nu medical. Mărturie tulburătoare despre ce se întâmpla în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea: Mureau cu zile!Cerem anchetarea DSP-urilor, medicilor, ambulanțelor și spitalelor începând de la MARELE ALB pâna la femeia de serviciu!
http://www.euroinfonews.ro/genocid-in-desfasurare-masacrul-din-spitale-le-dadeau-oxigen-la-maxim-pacientilor-pana-le-ardeau-plamanii-inclusiv-oxigen-tehnic-industrial-nu-medical-marturie-tulburatoare-despre-ce-se-intampla/?fbclid=IwAR3VDeo9uwBjMRJoz8WCIsipWUPW_IEczj2gFfH2Pu_ziYul8GZcRa6vCdA

E simplu sa credem ca astea sunt doar minciuni scornite de propaganda antivaccin, dar cand le auzi povestite de oameni care chiar au trecut prin ele sau de familiile celor care nu au mai iesit vii din spital, desi au intrat acolo pe picioarele lor, parca iti pui niste intrebari, oricat de spalat pe creier ai fi de catre propaganda vaccinista.

Mda. Nu mai stie nimeni ce si cum si de unde iei covrigul. Totusi, se moare de covrig, iar asta nu mai e de ras.

Ia uite ca si eledas ne da apa la moara cu sistemul! Bine, eu am avut experiente nenumarate cu sistemul. Nu pot sa zic ca, atunci cand a intervenit Dumnezeu (da, direct, ca in filmul Pulp fiction, cu gloantele ), medicii nu ne-au salvat vietile. Asa ar trebui sa si fie: medicul sa "colaboreze" permanent cu Dumnezeu, ca in situatiile critice sa-i puna in minte decizia cea buna. Ca in cazul lui eledas.

Mie mi-a scos doctorita Nastac o masea (nu stiu daca am povestit-o si pe asta. Iar mi-e lene sa verific ). De fapt, molarul ala de pe maxilarul superior nici nu trebuia scos. Dar asa e cand mergi sambata la policlinica, iar clinica n-are un aparat radiologic pentru o radiografie. Iar doctorita (ca sa castige si ea un ban- Dumnezeule, chiar totul se face pentru bani?), considera ca trebuie extractie. Pe scurt : mi-a scos maseaua, dar a rupt si o bucatica din maxilar (atunci n-am stiut). Am plecat acasa ok, in doua saptamani am inceput sa ametesc: nu ma puteam tine pe picioare, si nu stiam de ce. M-am dus la neurolog, m-a trimis direct la Iasi. Am facut rmn, am venit la Bt cu rmn-u'. Aici, imi gaseste nu stiu ce prin creier. Prin creiere- ca-s mai multe. Baga in mine tratamente, cica ar fi si un chist pe creierul mic. Umblu ca nebunul prin cabinete, la consultatii, fiecare isi dadea cu parerea- nimic concret. Pareri, dar nimic pe hartie. Doar bani dati pe consultatii. Intre timp, consult si un medic neurochirurg de la Iasi. Imi propune si asta tot felul de solultii elucubrante, dar raman tot cu tratamentele neuro si cu ametelile. Merg iar la medicul de familie- imi recomada nu stiu ce medic de la spitalul de recuperare- asta imi propune sa merg la Cluj, sa ma operez de sinuzita (a zis ca am sinuzita, dar n-are legatura cu maseaua mea scoasa). Dar doar verbal: ma intreaba medicul de familie- ti-am dat trimitere la specialist, si el ti-a propus verbal tratamentul? Da! Deci eram programat la doua operatii- una pentru chist, si una pentru sinuzita. Nu stiu cum ma intalnesc cu un fost coleg (in taxi, s-a apucat de taximetrie ) si imi spune ca degeaba ma operez de sinuzita, ca oricum are recurenta si mai bine sa nu o fac, ca el s-a operat degeaba. Bun. Am inteles! In perioada asta, eu nu aveam tratament, decat cel de la neuro. Adica luam si eu niste pastile care nu aveau efect. Ei, chirurgul neuro mi-a zis ca daca le iau, oricum nu-mi strica. Intre timp, trecuse o luna de zile. Eu concediu medical nu aveam, sefa stia ca umblu numai prin spitale, asa ca mi-a acordat concediul fara plata cuvenit. Nimeni nu stia ce am. Pana cand mi s-a facut lehamite de doctori, si am renuntat si la orice tratament si am zis ca ce va fi va fi. (Pe perioada ametelii, am mers si la tara la un var, sa-i repar un scuter, caruia nu-i dadea nimeni de capat. Asa ametit, dupa o zi de munca, am reusit sa-i dau de capat, tocmai cand varu, enervat, se pregatea sa-i dea foc: era o mufa electrica defecta. Ei, si cum stateam eu, asa- satisfacut de reusita, dar boland, nu bolind in pragul scolii- varu' avea un atelier in incinta fostei scoli unde am invatat clasele primare I-IV- ma uitam nostalgic la baietii care jucau fotbal in curtea scolii, si ma gadeam cum jucam si eu fotbal in urma cu 40 de ani, si cum nu voi mai juca niciodata. Ametit de, si deznadajduit. Dar n-avea sa fie asa. Stati putin. Un pic de rabdare. Am promis ca voi fi scurt. ) Bun, am renuntat la tratament si la speranta. Vorbisem si cu nu stiu cate cunostinte, imi spuneau ca pot sa traiesc si fara creierul mic. Il poate scoate cu totul. Fara creier mic poti trai, fara putza mica, nu. Dar incet-incet, am inceput sa-mi revin. Fara tratament. Am inceput sa vin la munca si sa-mi reiau programul normal. Din cand in cand ma fulgera cate o durere de cap, sau mi se infunda nara stanga. M-am uitat si eu pe radiografia de la rmn (iti da si un film foto), iar partea din stanga, unde imi scosese maseaua, era busita tare, inflamata. Cat am fost pe la medici, am incercat si eu sa scancesc, sa incerc sa spun ca poate de la sinuzita mi se trag toate. Nu m-a bagat nimeni in seama. Aveam probleme neurologice.

Anul urmator, am inceput sa am niste probleme dentare. Nu stiu cum s-a facut, dar m-am gandit s-o caut pe doctorita Holonca, doctorita mea din copilarie, sa-si dea si ea cu parerea, sa-i cer o opinie- legata de dinti. Ea iesise la pensie, dar mai practica in policlinica. Ma trimite ea sa fac o radiografie panoramica, fac radiografia, se uita ea si-mi zice direct: a, pai ea uite aici, ati avut extractie! Dar- ia stai, v-a rupt maxilarul superior si ati facut infectie. Nici lucrare nu va pot face, trebuie aditie de os!

Cand mi-a spus treaba cu maxilarul, era sa lesin, pe bune. Mi s-a facut rau instantaneu. Mi-am dat seama care a fost cauza ametelilor mele si durerilor ingrozitoare de cap: facusem infectie de sinusuri, si cine stie unde se dusese infectia aia, prin creieri ! Puteam sa mor, si eu am stat asa fara tratament, imi daduse doctorita de la neuro tratament pentru epilepsie (!?). I-am explicat d-nei doctor Holonca ce mi s-a intamplat- cand i-am spus de doctorita Nastac, si-a pus mainile in cap. A zis ca face tampenii de-astea, a fost data si pe la protv, ca era sa omoare niste pacienti (concluzia a fost ca ar fi bine sa se lase de meserie ). Acum, na, daca si eu am avut norocul sa ma las pe mana ei? Chestia e ca nici molarul ala nu trebuia scos, acum aditie de os nu pot sa fac, basca toata suferinta mea si sechelele pe care le port pana in momentul de fatza. (Medicii stomatologi pe care i-am consultat ulterior mi-au zis ca daca-mi trece prin cap s-o dau in judecata, sa-mi iau gandul, ca are spate. De fapt, nu m-am gandit, dar cand vad costul implanturilor si tratatamentelor- pe care nu stiu daca o sa le mai apuc, parca m-as gandi. Sefeuri, deci! )

Bun, ideea e ca a trebuit un medic batran, cu experienta, sa clarifice problema. Celorlalti nu le-a trecut prin cap (desi n-au fost putini, si m-au costat o groaza de bani, plus stresul meu, plus neputinta) sa ia in calcul extractia de masea + maxilarul ferfenitit, desi le atrageam mereu atentia, timid, ca poate starea mea generala proasta are legatura cu o extractie de masea. Nici n-au vrut sa studieze rmn-ul ala, acolo se vedea gaura lipsa din maxilarul superior. A trebuit sa fac o banala radiografie panoramica, pentru a se pune un diagnostic ultrarapid. Cum a patit oarecum si eledas- imi faceau astia la operatii, de-mi ramanea tigva goala. Nu ca acum ar fi plina.

Ei, si uite-asa cu dragalasul de sistem medical. Si de doctori, si de oameni. Ca sa vezi cum Dumnezeu iti da zile (iti dai seama mai tarziu de asta, ca in baza doctorilor... Desi doctorul este, ar trebui sa fie colaboratorul cel mai intim al lui Dumnezeu, poate intelegeti de ce: pentru ca salveaza vieti si ca decizia lui... Ee, dar stiinta, dom'le, ratiunea omeneasca! ) Uite, unii te ingroapa, altii te salveaza (Holonca e o doctorita cu frica de Dumnezeu. Carmen Holonca, sa-i dea Dumnezeu sanatate). Dar mai am povesti, sa stiti! Bun, de revenit mi-am revenit, dar fotbal n-am jucat. Doar privesc la el, din cand in cand. Spre buna dispozitie si interesul lui pitu, cand povestesc de meciuri pe forum.

Inca un articol interesant despre ce se intampla in spitalele tarii Si NU, nu sunt minciuni. Asta e de fapt adevarul, indiferent cat il negati voi. Oamenii mor, dar NU DE covid. Sau, daca totusi se infecteaza cu covid, cei mai multi dintre ei se infecteaza in spitale...  
„Adevărații bolnavi mor cerșind ajutor pe la spitalele apropiate”
https://olt.ro/2021/03/09/directorul-spitalului-deva-rupe-tacerea-adevaratii-bolnavi-mor-cersind-ajutor-pe-la-spitalele-apropiate/?fbclid=IwAR2FT-O2RL8lrUeLTjzD_JsUSsN4Fds-hL27yoF2HOAiwdd09JiyPiU3MCw

Care "voi", mai pitu? Doar vezi si tu ce orori povestim noi aici. Ce voiam sa mai zic, referitor la povestirea mea de mai sus, e faptul ca chistul meu arahnoidian necompresiv de pe creierul mic ( e chiar la spate, pe mijlocu' capului fizic, mai sus de ceafa adica ) nu stiu cum l-am dobandit- o fi din nastere, sau de cand, copil fiind, am primit o minge de fotbal de aia veche, de piele, grea, in cap,- eram cu spatele la minge- trasa, sutata de un baiat mult mai mare, o bomba in ceafa. Toti credeau ca o sa lesin, dar n-am patit nimic. Aparent! Am intrebat alt medic neurolog si mi-a zis sa stau linistit, ca are si el. Un chist! Cat despre gabaran- mie mi l-a dat pentru durere- cum mi-a trecut sinuzita, mi-a trecut si durerea de cap. Oricum n-avea niciun efect asupra mea. Nici nu mai stiu cand a fost- cred ca mai bine de 10 ani. Bine ca a trecut...

Hai sa mai povestesc si alte aventuri in sistemul romanesc- privat, de data asta. Sotia, dupa tratamentele chimio, radio si pregatirea pentru rmn-uri, ct-uri prin golirea intestinelor cu pricoprep (cand lua pricoprep, i se umflau venele anale cat pumnul meu), s-a procopsit cu dureri insuportabile hemoroidale: urla de durere. Dupa incercari cu tratamente, cu unguente- ne daduse cineva de la iro Iasi o reteta "secreta" de unguent; am mers la Suceava la un specialist si pe aceeasi reteta- el nu stia ca o avem - ne-a propus contra cost, circa 2000 de lei , sa incercam "un unguent", sa venim noi la Suceava, s-o unga pe Adriana, sa-i bage degetul in fund o data pe zi, timp de vreo doua saptamani. Acum n-am inteles de ce trebuia sa mergem la Suceava pentru "ungere", adica acasa nu poti sa-ti bagi degetul (plin de vaselina) in fund? Dar daca cumva tragi o basina si imprastii unguentul in chiloti, pierzi o zi de tratament? Asa incat am renuntat la propunere si am purces la Arcadia Iasi, pentru interventie chirurgicala. Am hotarat sa mergem la Arcadia pentru o operatie cu laser etc, pentru ca la Botosani, desi avem doi chirurgi priceputi, acestia nu opereaza in genul acesta de interventii decat cu bisturiul. Am zis ca n-are rost sa ne chinuim cu taieturi, cu ata chirurgicala etc.

La Iasi dam peste doctorul Chichirau. Vorbim, stabilim genul de interventie- cel mai performant. Cost interventie- parca vreo 3000 de lei. Venim la Iasi, operam. O sun pe sotia- dureri mari dupa operatie, sange mult. Vorbim cu Chichirau- am taiat cu bisturiul, pentru ca as fi alterat rezultatul la biopsie. Dar cine te-a rugat, papagalule, sa faci biopsie (rezultatul a fost ok la biopsie)? Noi te-am rugat sa faci o operatie moderna, tocmai ca sa nu chinui pacientul, si asa extrem de chinuit in urma interventiilor anterioare dezastruoase- ma rog, exagerez putin, dar a fost nasol tare. In fine- nu mai spun de tratamentul mizerabil din clinica dupa operatie, zgarcenie maxima, absenta personal etc. Sotia ii intreba de ce nu i se administreaza calmante, iar personalul spunea ca daca n-a strigat! Bun, ajungem acasa. In scurt timp, se inflameaza fundul- supureaza. Se rup atele alea chirurgicale in scurt timp- de fapt imediat. Dureri mari, mai mari ca inainte de operatie, umflaturi, supuratii. Am crezut ca moare! Am sunat la Iasi de mai multe ori, Chichirau zicea ca e normal. Daca va pun niste poze cu fundul, lesinati! Mai bine nu! In fine, dupa chinuri mari, telefoane, unguente, tratamente, se vindeca fundul cumva ( dar sotia zicea ca parca acum are doua gauri in fund- a doua i-o datoreaza lui Chichirau ).

Ce-am vrut sa zic. Acum putin timp in urma- parca anul trecut- citeam pe net ca un pacient s-a operat de hemoroizi la Chichirau. Dupa operatie- rau si rau, in scurt timp a murit. Doctorul Chichirau a declarat ca oricum murea, ca avea enterocolita. Asa ar fi zis si daca murea sotia, ca oricum avea cancer. Asta e sistemul din Romania. Partial color.

La noi e multa indiferenta in spitale. Vii la spital ca la balamuc- si medici, si pacienti. Inainte- inainte era mai bine - mergeai la medic, ii dadeai ceva, avea grija un pic mai mult de tine. Acum, dai, nu dai, nu mai este motivant pentru medic ce dai din cauza salariului lui mare. Pentru un pic de atentie, trebuie sa plusezi si tu mai mult, ca pacient, ca sa te bage in seama. Ceea ce, de multe ori, noi, pacientii obisnuiti, nu ne permitem. Ma rog, n-or fi toti asa. Tot sistemul insa e corupt de protocoale aberante, uneori. Nu mai exista relatia, dialogul medic-pacient. Pe vremuri, mai mult de jumatate din diagnostic, se punea in urma dialogului cu pacientul. Acum... nici nu te baga in seama, aparatura vorbeste. Cica.

Si cu covidu' in unele cazuri e la fel. Se trateaza cei cu posibilitati- cu plasma, cu tratamente precoce care nu se gasesc in farmacii etc. Unii il mai sunau direct pe Tataru cand era ministru, s-au mai salvat niste persoane (mna, n-ar fi ceva rau neaparat, dar cati isi permit?). De aia ziceam ca si sistemul medical privat, in perspectiva, pare infricosator in si pentru Romania. Ori, spre asta se tinde. Daca se va ajunge cumva ca in sua, de exemplu, apoi putem sa ne luam adio de la tratamente. Iar daca la stat e cum e, la privat va fi si mai inaccesibil decat acum la stat.

Sunt optimist. Si suna.

Doamne! Ma ia cu rau, cu lesin de la povestea lui mirk. Saraca femeie! Hemoroizii astia mari sau mici provoaca niste dureri de iti vine sa bati pe toata lumea! Doamne fereste!
Sa va povestesc si eu una; prietena mea in Ro (cea de care va scrisesem ca era graviduta in urma cu vreo 15 ani) a fost ulterior operata la Cluj de cancer uterin. Dar avea si pile si bani! Asta a fost norocul ei pana la un anumit moment. Bine! Operata lalala... A urmat protocolul normal, chimio, radio...Vorbeam la telefon insa nu prea des, atat cat voia ea deoarece nu ii placea sa se stie compatimita. Binenteles ca in schimb tineam legatura cu sotul ei permanent dar cu ea vorbeam doar daca suna ea. Acum Clujul este recunoscut pentru spitalele de oncologie dar si pentru chiriile nesimtite pe car e le platesc bolnavii care sunt pe acolo la tratament. Egal asta nu este relevant. Incepuse radioterapia si se simtea groaznic. Imi era asa de mila de ea si de fatuca ei care pe atunci avea vre-o 8-9 ani si deja vorbea si se comporta ca un om matur. Mai spunea "mama are cancer si este la Cluj dar o sa se faca bine!" Hai ca acum sar un pic de la subiect. Fetita avea parul lung si pentru ca ta-su nu o stia pieptena, mergea cam la 2-3 zile (inainte de a ajunge la scoala) la o alta prietena care o pieptena si o impletea ca sa tina 2-3 zile. In fine, nici macar nu vreau sa imi mai amintesc, deci sa ma reintorc la prietena mea. Pentru ca ii era foarte rau la radioterapie si mereu avea acele stari extreme de voma a vrut sa intrerupa. Medicul curant a sfatuit-o sa nu faca asa ceva si i-a spus ca are el (privat) niste tablete primite din Elvetia, tablete ce se numeau Motilium si care o vor ajuta sa ii treaca starea de voma. O tableta costa 200 ron si ca daca intr-adevar sunt eficace sa ii spuna ca ii comanda el in Elvetia  penreu ca (zicea el dansul) ca numai Elvetia le are aceas medicament. Ma suna ea (prietena) si imi povesteste de toata chestia asta iar eu raman cascata. Cum 200 de ron/ tableta??? "Pai da dar ce sa fac; ca tabletele sunt foarte bune si fara nu rezist" "Ce sa faci? Pe sa il suni acum si sa il intrebi daca si siropul cu acelas procentaj este bun, aia sa faci!" "De ce sa intreb?" "intreaba si pe urma ma suni si vorbim!" Normal ca asta l-a sunat si ii zice ca prietena ei in At i-a zis sa intrebe de sirop daca nu ar fi mai bun, la care dr. ii spune ca ar fi mai bun dar este mai scump si dureaza mai mult pana il comanda. El (nesimtitul avea tablete de Motilium la discretie si alea ...trebuiau vandute, nu!) Ma suna inapoi si im spune ce i-a zis dr. la care eu am explodat! Efectiv am explodat si l-am numit in toate formele. I-am si spus; stai ca-ti trimit eu sirop si am mers la dr. de fam. i-am explicat care, ce, cum este situatia si mi-a dat de la el din cabinet o sticla de sirop si pentru a 2-a mi-a scris reteta dand din cap. In urma cu scurt timp eu doar ce avusesem probleme cu stomacul si medicul meu de fam. imi scrisese Motilium sirop. Deci sa va zic; pe reteta costa 5€/sticla cu 200ml, fara reteta (nu il primesti dar de curiozitate am intrebat in farmacie) costa 6,40€. Asa ca transportul la urgente cu firma m-a costat mai mult de 5X decat nenorocitul de med. dar a 3-a zi dupa tel. l-a avut. Ulterior prietena mea mi-a povestit ca medicul a cam ramas cu gura cascata cand i-a spus ca are deja siropul, ba chiar i-a spus ca nu are nevoie de 2 sticle si daca vrea poate sa ii vanda lui o sticla. Binenteles ca nu i-a dat-o ci a dat-o gratis unei alte paciente care era in aceeasi situatie cu ea.
Bine, a trecut radioterapia si dupa cateva luni urma sa faca nu'sh ce radiati, in interior cu nu'sh ce aparatura speciala ceva cu oxigen (daca nu ma insel) la Cluj nu a primit programare, a incercat la Timisoara si cu interventii a primit programare. Se duce la Timisoara si spune: stiti vin din partea lui... neica sowieso la care dr. cand aude ii spune "doamna mai bine incercati la Bucuresti in clinica privata ca aparatele noastre au (nu stiu ce) baterie slaba si nu sunt 100% eficace!" Binenteles ca s-a programat la Buc si a platit la privat dar mai omule (dr.) sti ca aparatura nu este suficient de eficace si tu ai "n" femei /zi care iti vin la tratament de buna credinta ca le ajuta iar tu... taci ca porcu in cucuruz si le lasi sa creada in ..in ce?

Dupa ce au trecut vre-o 2 ani buni de la toata aceste intamplari si de cate ori vorbeam cu ea la tel imi spunea ca are dureri in zona costala dreapta. Ca a fost la dr. si a facut radiologie si ca nu este nimic de vazut ca nu se stie de la ce si ca probabil este o nevralgie intercostala. Ii propun sa vina aici la un control. Am vorbit cu un neurolog la cabinet privat (pentru ca programarile sunt rapide) si mi-a dat programare dar mi-a spus sa vina cu un RMN deja facut ca sa nu mai astepte aici. Bun! Se duce la RMN si...nu mai suna nu mai spune nimic. Dupa cateva zile o sun si o intreb ce naiba face ca daca nu vine sa anulez programarea! Ea ma lasa cu gura cascata, "sunt in Cluj, la RMN s-a descoperit ca am o tumoare pe coasta nr 5 care este metastaza" La Cluj i-au spus ca nu o pot opera deoarece este riscant si probabil i-ar strapunge plamanul deci protocolul normal ar fi chimio si iarasi radio. Eram asa de socata cum naiba nu? Dupa ceva timp (saptamani) ma suna ea si pentru ca eram la serviciu nu am putut sa ii raspund. Imi scrie SMS "suna-ma urgent aici mor!" Normal ca am sunat imediat. Imi spune ca este la Cluj cu hemoglobina sub 6 si astia vor sa o puna din nou la chimio si ea nu mai are putere, nu mai rezista. Deci vazuta situatia medicinal in acest caz nu se pune perfuzia de chimio, nu la hemoglobina asa scazuta, ca omori omul! Prima data se fac transfuzii ca sa duci hemoglobina pe la 7 si abea dupa ce ai stabilizat hemoglobina si pacientul ii pui perfuzia de chimio! Ce sa ii raspund in asemenea situatie? Am inchis tel si am inceput sa sun pe la dr. meu de fam pe la dr ce ii stiam aici si in final am aflat ce am de facut sa o aduc aici la tratament. Am sunat-o sa plece acasa, sa-si faca bagajul pentru vre-o 2 luni si sa o aduca cineva aici pentru ca am reusit sa ajung la seful de sectie de pe oncologia spitalului in Salzburg (dupa cum vedeti si aici functioneaza "vitamina relatii si cunostinte"!) si o va interna aici.
Bun! A ajuns aici, programare avea, pat rezervat pe onco deci hai la spital dis de dimineata! Ajunse acolo pentru internare + inclusiv trimitere de la dr. de fam./ al meu care devenise si al ei asteptand pentru formalitati vedem un nume de dr. Ovidiu ... si chiar ii zic ca-i bine, deoarece chiar daca ea vorbeste germana poate nu intelege totul iar eu nu pot fi de fiecare data acolo (la spital) ca sa ii traduc, asa ca ...uite ce noroc! Vine dr. pentru internare si fisa pacientului si il aud ca vorbeste germana cam stalcit, ma uit pe ecuson, Ovidiu Cheveresan si totusi continui discutia in germana cu el. Ii explic ce si cum la care dr. Cheweresan imi raspunde foarte calm in limba romana cum ca; nu este posibila internarea deoarece ei au si asa foarte multi pacienti austrieci (asigurati aici) asa ca nu mai pot ocupa paturi cu romani cu asigurarea internationala de Ro. Primul meu gest a fost sa-mi ridic palmele si sa-mi trec cu ele pe fata desi imi venea sa il pocnesc. Dupa ce m-am abtinut sa nu ii dau 2 palme am incercat sa discut cu el in germana despre posibilitatile existente, despre faptul ca are o trimitere de internare de la un medic austriac...etc. Boulbou o tinea pe a lui...nu se poate! Pai nu ma enervai eu si incepui sa vorbesc cu voce ridicata ca lucrez in sistemul acesta de pe vremea cand el probabil incepea studiul in Ro si ca eu am habar despre ce vorbesc iar el nu si ca decat sa ma contrazica mai bine si-ar pune la punct germana si sa isi termine rezidentiatul si apoi mai stam de vorba iar pana atunci vreau sa vorbesc cu alt dr. Adica cum? Eu vin cu o programare si pat rezervat de seful de sectie si tu.... ??? In final m-a auzit si secretara vociferand si a iesit din birou sa vada unde arde pentru ca de regula este liniste pe coridoare. Normal ca a cautat in compüter, i-a certificat si dobitocului cum ca realmente patul este rezervat de carte seful de sectie si uite asa l-am redus la tacere, ba chiar mai mult si-a cerut scuza ca nu a stiut de programare. Pai boule, daca nu sti de ce ma contrazici? Foarte uimit de unde pana unde seful de sectie  (sef de sectie care de fapt era sotul unei colege de de-a mea de serviciu)
Pozitiv in toata povestea asta este faptul ca prietena mea s-a rezolvat, nu dupa 2 luni ci dupa 2 ani, dupa multa terapie si anticorpi monoclonali si tot ce s-a putut face.
Negativ ... un dr. roman care se credea buricul pamantului pentru ca i s-a ivit sansa de a lucra in afara tarii! Deci daca aici incearca sa faca pe "eu stiu totul dar n-am habar" ce sa mai zic de Romania

Destul de trist tot ce s-a intamplat