Exista suflete-pereche?

Rezumarea primului mesaj :

Exista suflete-pereche?
Cred ca e interesant de vazut cam cum gandeste lumea Considerati aceasta sintagma un adevar sau o legenda?
Exista? L-ati gasit? Il asteptati?

Fiind vorba de un sondaj, astept "raspunsul" vostru sub forma de "vot". Dar si comentariile sunt binevenite. Foarte binevenite!

Are dreptate Florin Zamfirescu (???), sexul ne scoate putin din sfera constientului. Nu in sensul ca suntem inconstienti in acel moment, ci in ideea ca excitatia ne acopera anumite parti ale constientului ca o patura si ne permite sa facem lucruri care in mod rational n-ar fi posibile. Citeam chestia asta undeva acum vreo cateva zile simi se pare adevarata, in timpul sexului, datorita excitarii, facem o gramada de chestii respingatoare altfel.

Plecam de la premiza ca eista un singur suflet pereche pentru fiecare, lucru care poate fi eronat: cum zicea Tizona (care arunca motanul si nu mai da pe-aici ), pot fi mai multe sau niciunul.
Nu vad de ce n-ar exista persoana care simte ca tine, iubeste aceleasi lucruri, sau n-o deranjeaza cele pe care le iubesti tu. Intr-un fel noi pe-aici suntem suflete pereche.

Probabil ca suntem intr-un echilibru fragil, intre bune si rele (sau ceva de genul asta) si se aduna in pahare cand bune, cand rele, pana cand unul din pahare se umple si da pe-afara si-atunci omul isi ia jucariile si pleaca (catre pasuni mai verzi, spun englezii).

Ala iar nu-i suflet pereche. Iubesti si gata, dar nu vorbim de copii, pe aia-i iubesti si gata, faci tu tot pentru ei si n-ai nevoie de nimic in schimb (desi cam ai, sa nu devina ceea ce nu vrei sa devina), vorbim de cineva pe care am numi-o "jumatate", deci astepti completarea a ceea ce esti, astepti dragoste, asteptarile sunt chiar mari.

Isi pierd constienta sau constiinta? Ca sa intelegem ce ai vrut sa spui...
Eu cred ca actul iubirii fizice e unul atat de intim incat cu greu te poti abandona lui. Abandonul acesta total e ceva tine de simtire si nu de ratiune, de aia il numeste un act irational, la marginea constientului.

Tizona are un fel de-al ei de-a spune lucrurilor pe nume.Am citit si eu ce-a scris.Ii dau perfecta dreptate.De cate ori ni s-a parut ca am gasit sufletul pereche?De cate ori ne-am inselat sau doar am crezut asta?De ce eu nu pot avea parte de mai multe din astea(cica, suflete pereche le zice), in timp ce altii au parte doar de unul?De ce un altul n-are parte de nimic?

am pus " nu " in plus..."de ce eu pot"

Nu stiu daca a mai zis cineva, dar eu reamintesc. Sufletul pereche nu e pentru a fi fericit pana la adanci batraneti cu el. Nu pentru toata lumea. Uneori, daca legatura fost prea puternica in alte vieti si dorul e prea mare, el poate reveni pentru o perioada scurta. Sa te ajute, sa iti dea un imbold. Sa iti tragi sufletul si sa mergi mai departe.
Exista o gramada de teorii, nimic probat. Totul tine de ce simte fiecare. De ce crede ca exista. De ceea ce alege sa inteleaga din ceea ce i se intampla.

Vio, cu atat mai mult, tu imi confirmi ca nu este o regula.